Destinaţiile Europene de Excelenţă – EDEN ale României

Concursul “Destinaţii Europene de Excelenţă” – EDEN 2017 are ca temă Turismul cultural (tangibil)

Proiectul “Destinaţii Europene de Excelenţă” – EDEN, a fost lansat de Comisia Europeană în anul 2006 cu scopul creşterii vizibilităţii destinaţiilor, creşterea conştientizării asupra diversităţii şi calităţii ofertei turistice europene, reducerea perioadelor de sezonalitate, stimularea dezvoltării turismului durabil, decongestionarea destinaţiilor clasice, redirecţionarea fluxurilor de turişti către destinaţii mai puţin tradiţionale.

Având în vedere aceste criterii, autorităţile naţionale de turism din fiecare ţară, fie că vorbim de ministere sau de autorităţile oficiale abilitate în turism, organizează un concurs de proiecte pentru a desemna destinaţia de excelenţă a ţării respective, în conformitate cu tema stabilită în cadrul Comitetului Consultativ pentru Turism, care se întruneşte la nivel european. În urma concursurilor organizate de-a lungul timpului din fiecare stat participant la un astfel de proiect, are loc desemnarea Destinaţiilor Europene de Excelenţă – winner (locul I) şi runners-up (locurile II-IV), după o procedura agreată de Comisia Europeană.

România a participat la şapte ediţii ale concursului EDEN,  Destinaţiile Europene de Excelenţă. Iată care sunt destinaţiile winner şi runner-up:

• Anul 2008, tema turismul şi moştenirea locală intangibilă: locul I Depresiunea Horezu, locul II Ţara Făgăraşului, locul III Ţara Vrancei, locul IV Ţinutul Neamţului, locul V Mărginimea Sibiului;

Horezu, care include cinci localităţi: Horezu, Costeşti, Vaideeni, Măldăreşti şi Slătioara, este o zonă de mare importanță cultural-istorică. Despre ceramica smălţuită de Horezu, una dintre emblemele regiunii, inclusă în patrimoniul imaterial al umanităţii, am discutat pe larg, ca şi despre Mănăstirea Hurezi, inclusă în patrimoniul mondial Unesco, prima ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Locul așezământului este unul privilegiat, chiar în apropiere de Valea Romanilor, într-o poiană superbă, la poalele Munților Căpățânii.

O altă atracţie a regiunii o constituie Muzeul Trovanţilor, o rezervaţie naturală misterioasă, situată în comuna Costeşti, atrage nu numai turiştii, cât şi oamenii de ştiinţă, datorită uriaşelor formaţiuni de rocă grezoasă cu aspect zoomorf, cu dimensiuni de ordinul metrilor. Acestea nu sunt altceva decât niște «cimentări locale ale masei nisipurilor ce îi conțin», aflate în zona deluroasă nisipoasă ce o vedem astăzi, rezultatul depozitării nisipului și pietrișului transportat de râuri de pe continent în bazinul de sedimentare de aici, considerat un fel de «deltă», dacă este să ne întoarcem la istoria locului acum mai bine de 6.5 milioane de ani. Întreg procesul de formare este prezentat în arealul muzeului, observând că același sol nisipos producător de «trovanți» se găsește și sub șoseaua ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, rezervația naturală geologică (din 2005) întinzându-se, de fapt, pe întreg teritoriul satului Costești, aflat la câțiva kilometri de Horezu, având o suprafață de 1.10 hectare.

• Anul 2009, tema turismul şi ariile protejate: locul I Parcul Natural Apuseni, locul II Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,  locul III Parcul Natural Vânători Neamţ, locul IV Parcul Naţional Buila-Vanturarita, locul V Parcul Natural Lunca Mureşului;

Citeste si S-a deschis Centrul de promovare și educație despre Delta Dunării și păsări la Muzeul Național al Satului

În Parcul Natural Apuseni se regăsesc cele mai mari suprafeţe carstice împădurite din România cu o multitudine de peşteri, cum ar fi cel mai mare gheţar subteran din lume în Peştera Gheţarul Scărişoara.

• Anul 2010, tema turismul acvatic, locul I Staţiunea Geoagiu – Băi, locul II Staţiunea Techirghiol, locul III Staţiunea Sărata Monteoru,  locul IV Staţiunea Covasna, locul V Staţiunea Mangalia;

Geoagiu este o localitate atestată documentar din anul 1291, cu un peisaj pitoresc, izvoare minerale şi termale, dar şi atracţii istorice.

• Anul 2012, turismul rural: locul I Ţinutul Buzăului, locul II Drăguş, locul III Carlibaba, locul IV Polovragi, locul V Perisani;

Ţinutul Buzăului se află la intersecţia celor trei regiuni româneşti: Moldova, Transilvania şi Muntenia, bucurându-se de o gastronomie tradiţională specifică, cum este „bulzul” de Varlaam – bulgari de mămăligă umpluţi cu brânză, însă este renumit şi pentru vinurile rafinate, dulci şi parfumate, amintind de „Tămâioasă”, un soi de viţă- de-vie românească produs în regiune.

• Anul 2012, a doua temă, turismul şi regenerarea siturilor fizice, locul I Municipiul Alba Iulia.

Alba Iulia se poate mândri incontestabil cu Cetatea Alba Carolina, cea mai reprezentativă fortificaţie de tip Vauban din ţara noastră şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Sud Est. Celor care ajung în Cetate le recomand Traseul Celor Trei Fortificaţii, unde poţi respira parfumul istoriei de-a lungul celor 12 km de ziduri… Alba Iulia face parte din ruta culturală europeană Transromanica, fiind certificată de Consiliul Europei, dar şi din Ruta împăraţilor români.

• Anul 2013, tema turismul accesibil, locul I – Jurilovca, locul II – Gheorgheni – Lacul Roşu, locul III Hotarul Frontului de Est, locul IV Şaru Dornei.

Jurilovca m-a fermecat din primul moment în care am păşit pe teritoriul ei, o destinaţie cu un peisaj de basm din vecinătatea Deltei Dunării, în care locuitorii sunt deosebit de ospitalieri. Nu ai cum să nu rămâi fermecat nici de casele tradiţionale lipoveneşti acoperite cu stuf şi faţadele colorate în alb şi albastru care te predispun la relaxare şi visare.

• Anul 2015, tema Turismul şi gastronomia locală , locul I Mărginimea Sibiului, locul II Colinele Transilvaniei, locul III Tismana, locul IV  Judeţul Neamţ.

Mărginimea Sibiului este o zonă care include 18 localităţi din România. În Sibiel există un muzeu al icoanelor pictate pe sticlă, iar lângă Tilisca s-au descoperit urme ale civilizaţiei dacice.

Mărginimea Sibiului  organizează anual câteva evenimente legate de gastronomia locală, cum ar fi Festivalul Brânzei şi al Ţuicii organizat la Răşinari, Festivalul Sus pe Muntele din Jina, Festivalul Bujorului din Gura Răului, Drumul Brânzei. Prin organizarea unor astfel de manifestări, Mărginimea Sibiului s-a remarcat în ceea ce priveşte turismul gastronomic în zonă. Mărginimea Sibiului este şi câştigătoare a trofeului “Mărul de Aur”,  echivalent al premiului “Oscar” în domeniul Turismului, premiile “Mărul de Aur” răsplătind eforturile în promovarea şi creşterea turismului, la nivel internaţional. Trofeul „Mărul de Aur” este decernat anual de Federaţia Internaţională  a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism.

Destinaţiile clasificate aflate pe locul I  au parte de un film de prezentare, realizat de Comisia Europeană şi sunt premiate la Bruxelles în cadrul unei festivităţi specifice. Totodată, acestea sunt promovate în publicaţii europene şi pe site-ul EDEN www.edenineurope.eu, prin crearea unei pagini speciale. Toate destinaţiile, atât winner cât şi runner –up sunt incluse în Reţeaua EDEN la nivel naţional şi european şi pot deveni membre ale Asociaţiei EDEN.

Pentru anul 2017, tema turismul cultural (tangibil), criteriile de eligibilitate pentru a putea participa (după cum se precizează pe site-ul Ministerului Turismului, sunt următoarele:

• Oferta turistică bazată pe turismul cultural să fie implementată cel puţin din anul 2015;
• Destinaţia respectivă să fie în curs de dezvoltare, non-tradiţională şi în afar traseelor obişnuite, clasice;
• Să fie oferite experienţele turistice autentice;
• Să existe autorităţi locale capabile să asigure managementul destinaţiei ţinând cont de durabilitatea din punct de vedere social, cultural şi de mediu;
• Să existe o organizaţie de management al destinaţiei cu capacitatea de a asigura managementul pentru un turism durabil, iar activitatea să se deruleze conform unei strategii de dezvoltare durabilă a destinaţiei;
• Să existe agenţii, ONG-uri ori autorităţi care să deţină capacitatea de a adopta practici privind turismul durabil.

Dosarele de participare la concurs au ca dată limita 28 aprilie 2017.

Avantajele destinaţiilor câştigătoare sunt multiple, atât din partea Ministerului Turismului, prin premiere şi mediatizare pe canalele media ale ministerului, cât mai ales din partea Comisiei Europene:

• premierea destinaţiei clasate pe locul I în cadrul unei festivităţi organizate la nivel european şi oferirea de spaţiu de prezentare la stand;
• realizarea unei prezentări pentru destinaţia clasată pe locul I;
• realizarea unei pagini dedicate destinaţiei clasate pe locul I, pe site-ul www.edenineurope.eu sau www.edentourism.eu;
• acces la Reţeaua EDEN şi Asociaţia Reţelei EDEN pentru primele cinci destinaţii desemnate câştigătoare.

Update iulie 2017. Ministerul Turismului a desemnat Destinațiile Europene de Excelență ale României de anul acesta, în cadrul concursului EDEN. Tema ediției a fost turismul cultural tangibil, iar destinațiile câștigătoare sunt: locul I Municipiul Suceava, locul II Țara Chioarului, locul III Sighetu Marmației, locul IV Colinele Transilvaniei și locul V Scheii Brașovului și Brașovechi.

În prezent, 34 de destinaţii din ţara noastră se bucură de certificarea EDEN, din care 8 sunt pe locul I.

Citeşte şi Parada Junilor, motiv de mândrie pentru brașoveni