Peştera Gheţarul de la Scărişoara, o altă minune a Apusenilor

Curioasă fiind de unde provine numele de gheţar al acestei peşteri, dar şi datorită faptului că am fost cazată nu departe de ea, în comuna Gârda de Sus, de care aparţine, la Pensiunea Danciu, am pornit în vizitarea acesteia, după ce am vizitat şi Peştera Poarta lui Ionele, aflată la numai 1-2 km de pensiune.

La Peştera cu Gheţar de la Scărişoara, cum i se mai spune, se poate ajunge pe două drumuri cu maşina cum porneşti din dreptul Pensiunii Danciu, ţinând Pârâul Gârda, treci fie pe lângă Peştera Poarta lui Ionele, străbătând Cheile Ordâncuşii, pe un drum recent asfaltat, lung de 18 km, fie prin stânga acesteia, un drum mai scurt cu jumătate de distanţă (noi am facut roată, am luat-o pe primul şi ne-am întors pe al doilea), altitudinea fiind de 1165 de metri.

De asemenea, există şi o potecă ce te urcă pe dealul Mununa şi care te duce la Gheţar în circa două ore, cu marcaj cruce roşie). Pe oricare dintre drumuri o luaţi, veţi avea parte de peisaje de vis!

Peştera face parte din sistemul carstic Gheţar-Ocoale-Dobreşti, numele de gheţar provenind de la faptul că ascunde în ea cel mai mare gheţar subteran din România, fiind prima peşteră din ţara noastră declarată monument al naturii, încă din 1938…

Drumul prin pădure până la peşteră este minunat şi de aici poţi ajunge chiar în Arieşeni pe un traseu marcat cu triunghi roşu, în numai 4 ore şi jumătate.

Impresionantă este intrarea în peşteră, printr-o gură imensă (o groapă cu diametrul de circa 60 de metri, numită aven), adâncă de 48 de metri, ce a fost amenajată cu 270 de trepte metalice, unele destul de abrupte. Iniţial, acestea au fost din lemn şi se mai văd aruncate pe lângă ele sau sub scheletul metalic, făcând acum corp comun cu natura înconjurătoare.

Tot timpul anului se păstrează zăpada aici, dovadă că am găsit şi noi urme în prima decadă a lunii septembrie.

Prima intrare este in Sala Mare, care este, de fapt, prima încăpere subterană, accesul făcându-se printr-un portal de 24 de metri lăţime şi 17 metri înălţime.

Iniţial am crezut că este o peşteră mai lungă, dar nu putem vizita decât 260 de metri, restul până la 720 fiind apanajul speologilor. Nu sunt deschise circuitului turistic nici Rezervaţia Mică şi nici Rezervaţia Mare, sectorul turistic vizitabil fiind Aven-Sala Mare-Biserica.

Gheaţa de la suprafaţa Sălii Mari are peste 4000 de ani!! În peşteră se află câteva formaţiuni, la intrare distingând un bloc de gheaţă ce o întruchipează pe Fecioara Maria cu pruncul, cel puţin aşa ni s-a părut nouă. În spatele acesteia se află o gură ce coboară 60 de metri vertical şi se continuă cu jumătate de kilometru, zonă destinată speologilor, după cum ne-a informat ghidul.

De altfel, în dreapta intrării se merge spre o zonă denumită Biserica, la baza unei pante abrupte de gheaţă, spre care nu mai avem acces, deşi în trecut era permis, distingându-se Altarul cu Preotul în centru. Înălţimea ansamblului (punctul cel mai înalt) este de 17 metri, până sus fiind un total de 60 de metri. În dreapta se află o formă denumită Elefant şi o Cascadă îngheţată.

Aceste formaţiuni se mai topesc în cursul anului (exceptând partea centrală), dar se refac în timpul iernii în forme asemănătoare. Uimitor, nu?

Vara, sătenii ţineau aici carnea la rece, pe vremea când nu exista curent şi nu erau frigidere. Iarna, în peşteră sunt minus şapte grade, iar vara minus un grad.

Peştera nu e niciodata la fel datorită naturii gheţii, în continuă transformare, aşa că merită să o vizităm chiar şi de mai multe ori!

În peşteră există şi lilieci, iar în Rezervaţia Mare s-a descoperit un schelet de capră sălbatică, semn ca se ascundeau pe aici…

Pentru cine nu ştie, la noi în ţară se afla patru peşteri cu gheaţă, cea de la Scărişoara fiind una din ele. În total, în Apuseni se află 4000 de peşteri, 166 numai în jurul Scărişoarei. Tot de la ghid, am aflat ca Peştera Hodobana este cea mai lungă, având 18 kilometri şi este peştera cu cel mai mare grad de ramificaţii din lume, un adevărat labirint. Ghidul (nu) glumea spunand ca daca nu mergi cu vopseaua în mână în aceasta, nu mai iesi!

După ce vizitezi peştera, dacă nu ai făcut-o înainte, neapărat trebuie să te opreşti să admiri frumuseţea Apusenilor, să vorbeşti cu oamenii, să asculţi poveştile lor, să cumperi tot felul de obiecte din lemn sculptate de ei şi să le priveşti casele şi curţile îngrijite unde şi tu ai vrea să rămâi o veşnicie…

De reţinut:

Taxă intrare: 10 lei/adult si 6 lei/copil

Program de vizitare: Luni-sâmbătă între orele 9.00-18.00, duminică între orele 10.00-17.00

Cum ajungi: Pe Valea Arieşului Mare, din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele.