Bucătăria tradițională bulgărească

Întotdeauna am fost de părere că preparatele culinare joacă un rol important în călătoriile noastre, iar dacă mâncarea se dovedește a fi un dezastru, atunci vacanța poate fi chiar ruinată.

Cât de frumoase ar fi locurile pe care le vizităm ori cât de bună ar fi cazarea, dacă nu suntem mulțumiți de mâncare, nimic pare să nu mai conteze. Dealtfel, statistic vorbind, majoritatea turiștilor iau masa în oraș, astfel că gastronomia locala nu e de neglijat, dezvoltându-se chiar o întreagă industrie în jurul conceptului de turism culinar.

Mai mult decât atât, chiar dacă nu suntem gurmanzi, preparatele tradiționale ale regiunilor vizitate ne pot face vacanța mai condimentată, la propriu!

Bucătăria tradițională a unei țări o experimentezi cel mai bine ad-hoc, atunci când pleci pe cont propriu și te oprești la restaurantele sau tavernele întâlnite în cale ori la localnici.

Deși mai gustasem din preparatele bucătăriei bulgărești prin atât de multele vacanțe în Bulgaria, până nu am mâncat la localnici sau până nu am fost invitată în restaurante care să pregătească special pentru noi mâncăruri tradiționale, nu am experimentat adevărata artă culinară a țării vecine. Acest lucru s-a întâmplat vizitând destinațiile de excelentă EDEN ale Bulgariei, la invitația Ministerului de Turism din această țară.

Bulgaria se evidențiază prin păstrarea vechilor tradiții și a obiceiurilor, punând foarte mare accent și pe sărbătorile naționale.

Mâncarea bulgărească este reprezentativă pentru bucătăria Europei de Est, având numitor comun cu bucătăria balcanică, specifică Peninsulei.În același timp, multe dintre preparatele bulgărești sunt similare cu cele rusești. Peninsula Balcanică, numită astfel pentru că Balcanii sunt înconjurați de la sud-vest, prin sud către sud-est de cinci mări: Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Egee, Marea Marmara si Marea Neagră, cuprinde Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Muntenegru, Republica Macedonia, Serbia (inclusiv provincia Kosovo) și o parte mai mare sau mai mică din Croația și Slovenia și chiar din România (Dobrogea, deși cultural regiunile extracarpatice sunt considerate balcanice) și Turcia (partea europeană). Nu e de mirare ca multe dintre preparatele culinare se aseamănă intre ele sau sunt identice.

Dacă ar fi să fac o paralelă vizibilă între bucătăria bulgărească și cea românească, ar fi aceea că salatele lor de crudități reprezintă niște aperitive însoțite de rachiu sau vin, în timp ce la noi sunt însoțite de felul principal. Printre băuturile tari specifice bulgarilor, pe lângă rakija (un rachiu de vin), enumăr mastica (un lichior de anason), lichiorul din mentă și vodca.

Și supele fac parte din preparatele lor, dar sunt mai ușoare, mai subțiri și nu preced neapărat felul principal și aș menționa supa cremă de ciuperci ori tarator, o supă cu usturoi, iaurt, castraveți și suc de lămâie.

Felurile principale se bazează pe tocănițe, fie vegetariene, fie cu carne de toate felurile, chiar și amestecate. La desert se poate consuma și iaurt cu fructe deasupra.

În orice caz, și la bulgari mâncarea mi s-a părut grea, grasă și foarte consistentă, dar gustoasă, deși se spune că ar fi o mâncare ușoară pentru că se prepară, în special, prin fierbere și coacere.

Și pentru ca să vă faceți o idee mai bună, vă voi povesti despre câteva dintre felurile de mâncare tradiționale bulgărești încercate de mine.

Salată Shopska

Salata Shopska este o salată rece specifică bulgarilor, dar răspândită în toată Peninsula Balcanică și Europa Centrală, fiind considerată un simbol culinar național. Denumirea acesteia provine de la regiunea Sopluk/Shopi, iar la noi este cunoscută ca salată bulgărească.

La o inițiativă a Parlamentului European din anul 2014, salata shopska a fost declarată ca fiind cel mai cunoscut fel de mâncare bulgăresc din Europa, supranumită The Taste of Europe.

Regiunea care a dat lumii această salată include orașele Kyustendil, Dupnita, Pernik, Sofia, Montana, Vratsa, Lom, Vidin, Samokov, Blagoevgrad, Sandanski (cuprinde vestul Bulgariei, dar și părți din Serbia și Macedonia). Am ținut să le specific pentru că am călătorit în majoritatea dintre ele și chiar vă invit să le descoperiți și voi.

În Croația, salata shopska este cunoscută sub aceeași denumire, în Cehia de Sopsky Salat, în Polonia – Salata Szopska, în Albania – Sallata boutique, în Ungaria – Sopszka Salata, iar în România – salata bulgărească.

Deși salata mi se pare un pic versatilă, ea are câteva ingrediente de bază: roșii, castraveți, ceapă, ardei cruzi, eventual capia – se pot înlocui cu ardeii copți și atunci apare usturoiul în ea -, brânză telemea și pătrunjel.

Legumele sunt tăiate cubulețe, iar deasupra se pune brânza cuburi sau rasă, salata fiind asezonată cu un dressing de uleiuri, sare și eventual oțet.

Eu am încercat-o în toate felurile și pot spune că e gustoasă, e o salată de vară, însă nu am agreat-o niciodată ca aperitiv, tendința fiind aceea de a o păstra pentru felul doi pentru că dacă o mănânc înainte nu mai îmi vine să mai consum și următorul fel.

Albă ca Zăpada

Albă ca Zăpada este un aperitiv din iaurt, castraveți murați, usturoi, miez de nucă, ulei de măsline și mărar. Toate ingredientele amestecate se țin la frigider o oră și apoi se pun grămăjoare peste foi de salată. Ghiciți cu ce preparat seamănă? Cu tzatziki grecesc! E o variantă groasă a supei tarator.

Banitsa

Banitsa mi-a adus aminte de plăcinta pe care o găsim congelată prin hipermarket-uri. Probabil că este vorba de aceeași banitsa, dar cea servită proaspătă nu are comparație.

Se mănâncă la micul dejun tradițional, dar și la prânz uneori, precum și la cina de Crăciun, unde poate ascunde o monedă care semnifică prosperitate pentru cel care o găsește (Banitsa cu surprize).

Plăcinta este făcută cu aluat în foietaj răsucit și umplută cu brânză, spanac, dovleac, varză sau carne.

Patatnick

Mâncarea de cartofi este specifică regiunii muntoase Rhodope și reprezintă niște cartofi gratinați cu ceapă (un fel de plăcintă cu cartofi aromatizați cu ierburi), preparată pe foc sau în cuptor. Uneori se adaugă feta bulgărească, ouă sau ardei.

Sach 

Sach – (сач ) a fost un preparat care m-a intrigat de la bun început. Mâncarea se prepară într-un vas de lut numit sach, un recipient din lut tradițional vechi și care poate fi folosit pe foc sau în cuptor. Vasul dispune de mai multe mărimi, de la 1-6 persoane și este un fel de plită mare, rotundă și puțin adâncă, așezată pe un suport din metal cu două mânere de lemn, iar mâncarea pregătită în el se menține caldă aproximativ 20-30 de minute.

Sach e o mâncare foarte grea și consistentă. O rețetă de sach ar fi următoarea:

Ingrediente:

  • 300 grame file de porc
  • 200 grame piept de pui
  • O ceapă
  • 300 grame de ciuperci
  • 2 roșii
  • 5 ardei
  • Murături
  • 200 grame de brânză
  • Mirodenii și condimente după gust (piper, pătrunjel)
  • 1 linguriță de maioneză
  • 1 linguriță de muștar
  • Sos de soia
  • 3-4 căței de usturoi

Mod de preparare:

Se amestecă maioneza, muștarul, sosul de soia și usturoiul într-un vas. Separat, se fierbe carnea în vas, care a fost uns în prealabil cu ulei. Se adaugă legumele tăiate fâșii. După ce scade toată compoziția se pun deasupra roșiile gratinate și se mai lasă 5-10 minute. Se asezonează cu mirodenii și la final se adaugă brânză deasupra. Cimbrul de grădină este una dintre cele mai folosite mirodenii, însă nu l-am simțit în sach.

Prima dată am încercat acest preparat în Melnik, cel mai mic oraș al Bulgariei, celebru pentru vinuri și piramidele de nisip din Balcani. Seara s-a lăsat cu o cină tradițională consistentă la restaurantul Hotelului Melnik, unde am fost serviți cu salată shopska, sach gătit cu trei tipuri de carne – morcovi, ceapă, roșii, ciuperci și cu un tip de cașcaval sau brânză, mâncare aromatizată puternic de diferite mirodenii, însă nu prea condimentată. Nici vinul nu a fost mai prejos, degustând câteva soiuri de vinuri roșii, inclusiv Melnik 55.

Sigur că sunt multe preparate, am mâncat inclusiv deserturi gustoase, în special bazate pe iaurtul lor gras și consistent, am gustat izvara – brânză de vaci, sarmale făcute în vase de lut și aperitive diverse, dar și fripturi. Evident, puteți încerca musacaua, drobul de miel, cozonacul (kuzunak), compoturile, nuga bulgărească, halvaua și baclavaua, produsele de patiserie, dar mai ales lactatele, precum laptele acru și iaurtul.

Considerată una dintre cele mai sănătoase din Europa, gastronomia tradițională bulgărească mă încântă la fel de mult că bucătăria cehească și vă recomand să alegeți în restaurante astfel de preparate, neapărat alături de un vin grozav, cum este Melnik ori berea bulgărească Stara Zagora!

Ținând cont că Bulgaria a devenit în ultimul deceniu o destinație preferată de vacanță a noastră, merită să aprofundăm gastronomia lor tradițională atât de gustoasă.


Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.