Horezu, patria ceramicii românești

Cine nu a auzit de Horezu? Situat în centrul județului Vâlcea, cam la mijlocul drumului dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, la altitudinea de 450-550 de metri, micul orășel se află într-o depresiune mărginită de Munții Căpățânii și Măgura Slătioarei. Dacă ajungeți aici vizitați neapărat atracțiile turistice cu care se mândresc horezenii, precum:

  • Mănăstirea Hurezi, ridicată de Constantin Brâncoveanu (aflată, de fapt, la circa 2 km de oraș, în satul Romanii de Jos – numit inițial Hurezi – , patrimoniu Unesco, unde se află și o Expoziție a Meșterilor Populari)
  • Biserica Urșani (ctitorită în 1800, un monument unic în România datorită picturii naive din interior)
  • Biserica din Horezu
  • Centrul de Ceramică Olari, ce include atelierele meșterilor olari, de unde putem chiar achiziționa direct produsele din ceramică. Mai mult decât atât, putem asista la procesul de fabricație, dar chiar și încerca să modelăm singuri vasele!
  • Galeria de Artă Populară

Hurezi (103)

rural (331)

Horezu este un oraș cunoscut nu numai pentru olărit cu a sa ceramică smălțuită celebră peste tot în lume, dar și pentru țesăturile și broderiile frumoase care ies din mâinile dibace ale localnicilor, pictura religioasă, cât și prelucrarea artistică a lemnului.

rural (206)

rural (336)

Cu ocazia Forumului Internațional pentru Turism Responsabil și Dezvoltare Ruralムam revenit în Horezu, oraș cunoscut ca patria ceramicii românești, unde am vizitat atât Galeria de Artă Populară Contemporană, cât și casa unor olari veritabili, care ne-au arătat cum se naște un vas de ceramică dintr-un pumn de pământ. Arta olăritului s-a transmis din generație în generație cu ajutorul familiilor de olari ce au perpetuat în timp tehnica de prelucrare a lutului.

Culorile folosite sunt minime (brun, verde, albastru, alb, cărămiziu), pământul fiind luat numai din Dealul Ulmului, după cum ne-a povestit doamna Vasilica Olaru, în casa căreia am poposit și noi pentru a admira vasele care ies din mâinile ei, dar mai ales pentru a afla întreg procesul de fabricație, care este unul manual, evident, proces în care este implicată întreaga familie.

rural (378)

După ce frământă bucata de lut cu puțină apă, în cantitatea numai de ea știută, probabil că din ochi, dat fiind experiența pe care o are, o pune pe roată și o modelează după cum dorește, în numai câteva minute ieșind un vas destul de uniform! Apoi ia vasul și îl depozitează la uscat. După o zi îl duce în cuptor pentru uscarea la cald și nu vreți să știți cât de cald și cât fum este înăuntru! Și procesul se repetă de două ori, pentru că vasele din ceramică sunt arse de două ori. După prima ardere, care durează o zi, se lasă noaptea la răcit, iar a două zi se mai ard încă o data!

rural (375) rural (376) rural (377)rural (365)rural (380)

Abia apoi vasele sunt luate la pictat cu ajutorul cornului de vită, motivele fiind în val, flori stilizate, spirală, stea, șarpe, pește, ghirlande și puncte și, normal, cocoșul de Horezu, simbol al depresiunii cu același nume, ce a căpătat și statut EDEN 2008.

rural (404) rural (407) rural (408)

Satul Olari este centrul acestui meșteșug al ceramicii de Horezu, așa că numele și-l merită cu prisosință!

În ceea ce privește Galeria de Artă Populară, în cadrul acesteia se află nu numai o expoziție de ceramică populară, dar și câteva costume populare și cioplituri în lemn.

Ceramica prezentată aici în cele șapte încăperi destul de spațioase reliefează evoluția din ultimele trei decenii a ceramicii românești, atât în ceea ce privește tehnica de prelucrare a lutului, cât și a formelor pe care le iau vasele și motivele folosite.

rural (361)rural (350)rural (344)

Cel care a inițiat această colecție a fost Ion Bordincel, fost director al Casei de Cultură din Horezu, ce a adunat în timp donații de piese realizate din ceramică de la meșterii olari ce participau la târgul anual Cocoșul de Hurezi, care are loc în luna iunie și care reunește ceramiști din toată România, primul târg având loc încă din 1971.

Dacă până să ajung aici admiram piesele din ceramică de la meșterii ce expun în magazinele speciale din oraș, dar și în plină stradă, acum le-am admirat într-o varietate mult mai mare, care cu siguranță îți poate crea o imagine de ansamblu asupra olăritului în România.

rural (330) rural (332)

Impresionant este faptul că expoziția ce numără o colecție de 4000 de exponate (din care sunt expuse 1500), prezintă obiectele din ceramică pe centre și autori, ajutându-ne în acest fel să ne facem o idee despre acest meșteșug tradițional din țara noastră.

rural (334)

Ceramica tradițională de Horezu se află pe lista Unesco încă din 2012, ca element de patrimoniu cultural imaterial al umanității.

De reținut:

  • Adresa Galeriei: Str. 1 decembrie nr. 11 (în Casa de Cultură Constantin Brâncoveanu)
  • Program: Luni-vineri între 9.00-16.00 și sâmbătă-duminică numai cu programare prealabilă (telefon 0721372195)

rural (222)rural (219)rural (211)rural (213)rural (216) rural (217)rural (340)rural (342) rural (343)rural (413)rural (379)rural (367)rural (374)rural (370)rural (389)rural (397)rural (400)rural (403)rural (405)rural (409)rural (399)rural (363)

Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

18 Responses

  1. Razvan Gabriel Mateescu says:

    Da, un articol decent, care mai pune o caramida la temelia acestui edificiu al Traditiei, plin de informatii, care ajuta arta populara. Nu cum fac altii care vor sa faca scandal si emit judecati in priviinta modului de realizare a obiectelor si provenientei acestora.

  1. 15 May, 2014

    […] Noi am pornit a doua zi într-o vizită prin insulă unde am văzut Acropolele din Lindos, Biserica Filerimos, locul numit 7 Izvoare, unde am trecut printr-un tunel îngust și lung de 200 de metri cu picioarele prin apa până aproape de genunchi spre final, în speranța că întinerim 10 aniŠ , satul Eleusa unde am și mâncat de prânz. Ulterior, am degustat și vinuri locale, am cumpărat ulei de măsline și am văzut o fabrică de ceramică unde am urmărit procesul de fabricație al ceramicii de Rodos, diferit de al nostru, ceramica fiind arsă de patru ori în cuptor, nu de două ori cum se întâmplă cu ceramica de Horezu. […]

  2. 16 November, 2014

    […] Și România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitătiii UNESCO cu Ritualul Caluşului (2005), Doina (2009) și Ceramica de Horezu (2012). […]

  3. 13 February, 2015

    […] ceramicii românești pot vizita Expoziția de ceramică populară românească numită sugestiv ,,Ceramica românească […]

  4. 5 March, 2015

    […] şi online, totul este mai simplu. Te poţi bucura oricand de frumuseţea unui vas decorativ din ceramică de Horezu ori de Corund, un ou încondeiat, de o păpuşică tradiţională realizată manual, un tablou […]

  5. 9 March, 2015

    […] centru SPA la standul unui hotel ce-şi promovează o ofertă balneară. Aş vrea să văd un mic centru de olărit sau cum se ţese un covoraş. Nu un singur meşter, ci mai mulţi la un loc, care să te convingă […]

  6. 16 March, 2015

    […] ce fac parte din ANTREC și care ne-au minunat cu ouăle încondeiate, broderiile manuale, ceramica de Horezu și alte produse realizate […]

  7. 17 May, 2015

    […] olar cunoscut în zonă, pe care l-am urmărit cu interes, dat fiind faptul că am mai fost în casa unor olari din Horezu, dar și într-o fabrică de ceramică din Rhodos și eram curioasă să văd diferențele și […]

  8. 29 May, 2015

    […] Român, în perioada 29-31 mai 2015. Cei mai iscusiți meșteri populari vin la târg cu oale de Horezu și de Corund, obiecte din lemn, ceramică pictată cu motive tradiționale, icoane pe lemn și […]

  9. 6 June, 2015

    […] deschis vineri porțile. Ceramiști din toată țara sunt prezenți pe Platoului Stejarilor din Horezu pentru promovarea ceramicii românești. La târg vor participa şi în acest an reprezentanţii ai […]

  10. 4 July, 2015

    […] specific românesc, intrat în Patrimoniul Imaterial al Umanității UNESCO, alături de doină, ceramica de Horezu și colindatul în ceată bărbătească. Locul de  desfășurare la Căminul cultural din […]

  11. 4 September, 2015

    […] orele 9.00-20.00). Aproximativ 150 de meşteri din cunoscute centre de olărit din ţară – Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obârşa, Rădăuţi – îşi  vor etala […]

  12. 2 April, 2016

    […] căsuţele amplasate în parc se mai pot găsi diferite obiecte tradiţionale, precum ceramică de Horezu, straie populare din Maramureş, produse croşetate sau realizate la războiul de ţesut şi o […]

  13. 19 November, 2016

    […] pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Căluşului, Doina, Ceramică de Horezu, Colindatul în ceată bărbătească, Feciorescul […]

  14. 19 December, 2016

    […] ritualuri şi meşteşuguri tradiţionale: Ritualul Căluşului  (2005),  Doina  (2009),  Ceramica de Horezu  (2012),  Colindatul în ceată bărbătească  (2013),  Dansul Fecioresc din Ardeal / Feciorescul […]

  15. 20 December, 2016

    […] ritualuri şi meşteşuguri tradiţionale: Ritualul Căluşului (2005), Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul în ceată bărbătească (2013), Dansul Fecioresc din Ardeal / Feciorescul […]

  16. 10 December, 2017

    […] unde sunt vor fi prezenţi meşteri în lemn cioplit din Vâlcea şi, de peste Prut, din Colibaşi, ceramiști din Horezu şi Braniştea, dar și meșteri cu ceramică de tip medieval, de la Baia Mare. De asemenea, […]

  17. 10 December, 2017

    […] Imaterial al Umanitătiii UNESCO, alături de Ritualul Căluşului (2005), Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul în ceată bărbătească (2013), Dansul Fecioresc din Ardeal / Feciorescul […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.