Descoperă Delta Dunării, paradisul de lângă noi! 

Prima dată când am ajuns în Deltă a fost acum câțiva ani chiar de Revelion și m-am bucurat din plin de această prima experiență care s-a dovedit a fi foarte romantică, urmărind ambarcațiunile care treceau din când în când prin fața hotelului în care eram cazați ori apusul de soare superb din fiecare seară. Nici nu mi-aș fi închipuit că Delta poate să însemne altceva decât două-trei vase și câteva păsări care s-ar fi nimerit în calea noastră…

Ei bine, anul acesta am gustat Delta Dunării prin toți porii! De la plimbările pe canale și lacuri, de la privitul și fotografiatul păsărilor până la a ne desfăta cu peștele preparat minunat de către gazdele noastre. Acest lucru a fost posibil datorită Agenției Descoperă Delta Dunării și a oamenilor dedicați și buni cunoscători ai Deltei, avându-l ca ghid pe Iulian, un tânăr foarte pregătit, modest și cu mult bun simț. Nu știu cum reușea el să nu ne rătăcească pe canalele Deltei și să recunoască fiecare pasăre care ne tăia calea!

Odată ajunși în Tulcea și cu indicațiile primite de la Iliuță Goean, un adevărat împătimit al Deltei și care a pus bazele agenției, realizând atâtea programe frumoase, am reușit să ajungem fără probleme în Portul Aval Tulcea, pe pontonul Hera, de unde urma să fim îmbarcați spre satul Mila 23.

Traseul pânムla Mila 23 a durat aproximativ 2 ore, deși la întoarcere a fost mult mai scurt, probabil pentru ca să admirăm păsările ce nu încetau să ne uimească, dar și vegetația superbă de început de iulie.

De pe Brațul Tulcea am parcurs traseul: Canal 36 – Canal Șontea – Cot Condura – Lacul Băclaneștii Mari – Canal Furtuna – Lac Furtuna – Canal Olguța – Canal Dunăƒrea Veche -€“ sat Mila 23. Pe Lacul Fortuna (Furtuna), unul dintre lacurile mari ale Deltei, se văd chiar dealurile Mahmudiei, după cum ne-a atenționat Iulian. Am mai aflat și că pe Dunărea Veche circulau vasele înainte de a se deschide Brațul Sulina.

Drumul spre sat printre sălcii și stuful de baltă este foarte plăcut și chiar înainte de a intra pe canalul ce ne ducea la sat, după ce am zărit Turnul de apă unde se epurează apa și Muzeul Lotcii, am admirat și o colonie de pelicani ce se zbenguiau nestingheriți. Aici am aflat că acolo unde apa este mai adâncă, pelicanii stau lângă cormorani care prind peștele și îl fură de la ei. Pelicanul planează mai bine de 70-80% din zbor, iar după ce înghite peștele îl ține în gușă până ajunge descompus în stomac, datorită acidității mari.

Pe lângă primele păsări pe care le-am admirat (egrete, lebede, pescăruși) și câteva bărcuțe ce se odihneau la mal, am văzut și plasele lăsate de pescari, numite vintire și taliane. Într-una din zile chiar am văzut o știucă prinsă, dar și o broscuță țestoasă pe care am eliberat-o… Pentru a întinde plasele se face o cărare cu un băț ca să taie vegetația de pe fundul apei și să întindă sculele pentru pescuit. Unii pescari, când aud buhaiul de baltă și sunt pe baltă sunt optimiști că a doua zi vor prinde peste.

Peștele înainte era ținut în Ghețării, iar între calupurile de gheață se punea stuf ca să nu se lipească între ele. Sunt zile când nu se adună nici o tonă de pește de la toți pescarii, iar fiecare are o anumită cherhana cu care lucrează.

Satul Mila 23 are casele formate pe trei rânduri, două cu ieșire la apă și unul în mijloc. Casele tradiționale sunt albe cu albastru și acoperite cu stuf.

Prima zi

Fiecare zi a fost diferită și fascinantă, în prima zi având două excursii incluse în program, a câte 4 ore fiecare, cu pauză de prânz la Pensiunea Vanessa, unde eram cazați și care are cel mai frumos ponton!

Traseele celor două excursii pe canale și lacuri printre sălcii, plopi, frasini, salcâmi și ciulini de baltă, au fost:

• Sat Mila 23 – Dunăƒrea Veche – Canalul Cațavaia – Canalul Vișina – Gârla Vișina – Gârla Lopatna – Canal Trei Iezere – Lacul Trei Iezere -€“ Lacul Rădacinos – Canal Eracle – Dunărea Veche – Sat Mila 23
• Sat Mila 23 – Dunăƒrea Veche – Canalul Ligheanca -€“ Lacul Ligheanca – Canalul Văcaru -€“ Lacul Văcaru – Canalul Răƒzboinița – Gârla Șontea și ne-am întors iar pe Lacul Vacaru până în sat.

Am mai intrat și pe canale care nu sunt trecute pe hartă, canale secundare sau care se închid. Posibil ca la traseele de sus să fi omis vreun canal sau vreo gârlă, dar am fost pe atat de multe, încât te poți încurca dacă ești necunoscător. Am intrat și pe japșe, ce se formează când crește apa, dar și prin canale atât de înguste, în care atingeam vegetația cu mâna. Copacii sunt putreziți și inegriți de la apă în partea inferioară.

Mi-a plăcut tare mult să văd cum se oglindește vegetația în luciul apei, fiecare unghi fiind diferit și creând un spectacol uimitor de frumos. Jocul norilor imprima mereu un alt tablou, iar Dunărea îmbrăca diferite culori. De la gri, verzui și până la albastru ca marea pe lacurile ce străbat Delta.

A doua zi

A doua zi am mers în Satul și Păƒdurea Letea pentru a vedea caii sălbatici și dunele de nisip, la întoarcere oprindu-ne la schitul Sf. Atanasie (Stipoc), singurul schit din Deltă. Din păcate, caii nu au apărut, decât cei domestici, așa că a rămas să repetăm experiența noastră cu altă ocazie!

Spre Letea, am plecat din sat pe la 9:00 pe traseul: sat Mila 23 – Dunărea Veche – Canal Eracle – Canal Rădăƒcinos – Lac Rădăƒcinos – Lac Trei Iezere -“ Gârla Lopatna -“ Lac Miazăzi – Lac Matița – Canal Suez – Lac Merhei – Canal Sidor – Sat Letea.

Drumul a fost destul de lung, dar fascinant, pe canalul Suez văzând cele mai multe păsări pe metru pătrat, dar și vaci ce se jucau în apă! Pe Canalul Rădacinos este un foișor de observație pentru fotografi, chiar la ieșire din canal, majoritatea nemaifiind utilizate. Noi am urcat în Foișorul Războinița încă din prima zi în Deltă, destul de stabil și de unde poți vedea Delta de la înălțime! Aici am văzut mai bine plasele pentru prins pește și Iulian ne-a explicat cum se procedează. Înainte inelele de la plasă erau din rășină, acum acestea sunt din plastic.

La sosire am fost așteptați de o mașină care ne-a dus pentru un popas scurt la tanti Viorica din satul Letea, unde urma să și luăm masa și apoi am plecat spre Pădurea Letea, traseul durând circa 2 ore dus-întors.

Pădurea Letea, ce aparține de comuna C.A. Rosetti, care nu are deschidere la apă, este cea mai veche rezervație naturală din România, începând din nordul satului Letea și având o suprafață de circa 5000 de hectare, doar o parte din ea fiind strict protejată.

Pădurea s-a format în spațiile dintre dunele de nisip. Tot procesul de formare, inclusiv al Deltei, l-am văzut la Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării, când am vizitat și Acvariul din Tulcea. Ne-am oprit să vedem atât stejarii vechi, cât și dunele de nisip, locul de naștere al Deltei.

La întoarcerea din pădure, cât și la dus, am admirat casele lipovenești din satul Letea, inclusiv casa lui tanti Viorica cu o curte bogată în flori ca multe alte case de pe aici. Cum ne-a prins prânzul, am mâncat o ciorbă de pește și saramaură din crap, știucă și somn cu mămăliguță și usturoi. Și acum îmi plouă în gură.. Gogoșile de la desert au fost pufoase și gustoase.

Satul Letea se află chiar între brațele Chilia și Sulina, pe grindul cu același nume, în comuna C.A. Rosetti. Câtă simplitate, câtă liniște în Letea. Un sat ce pare rupt de lume sau lumea de el. Și totuși, aici se viețuiește. Uneori rămân uimită de drumurile pe care calc și oamenii pe care îi întâlnesc, e fascinant să descoperi astfel de locuri ce par uitate sau prinse într-o capsulă a timpului.

Am plecat mai apoi spre Schitul Stipoc (Sf. Atanasie), schimbând puțin traseul de întoarcere. Schitul este situat pe grindul cu același nume și este singura mânăstire din Delta Dunării. Un adevărat colț de rai!

În toate zilele am văzut circa 20 de specii de păsări sau poate mai multe, dar pe acestea le-am identificat, printre care Corcodei, Cormorani, Stârci (Stârc Galben, Stârc Cenușiu, Stârc de Noapte, Stârc Roșu), Țigănuș, Lebăda de Varăƒ, Gâsca de Varăƒ, Rață, Lișiță, Pescăƒruși (cu obraz alb), Pelican Comun, Pelican Creț, Egretă Mică, Egretă Mare, Găƒinușa de Baltăƒ, Chira de Baltă, Buhaiul de Baltă, Cucul, Rândunica, Barza, Vulturul.

Am reușit să surprindem păsările de la distanță cu ajutorul camerei foto Canon EOS 600D cu obiectiv Tamron AF 18-270mm f/3.5-6.3 Di II VC PZD – Canon de la magazinul F64.

Pentru a treia seară în Deltă urma să gustăm din preparatele excelente ale Pensiunii Vanessa. O pensiune destul de elegantă și cu un confort ridicat pentru zonă. Nu aș fi crezut să găsesc așa ceva în Delta Dunării. Pensiunea dispune de 8 camere frumoase și dotate cu tot ceea ce este necesar. Chiar nu ne-a lipsit nimic, nici plasa de țânțari de la geamuri!

Curtea este plină de verdeață și de locuri de relaxare, iar restaurantul este foarte luminos. Florin și Alina, proprietarii pensiunii, au un dar aparte de a se apropia de turiști, niște oameni calzi, plăcuți, sociabili și cu un simț fantastic de antreprenoriat, fiind atenți la orice detaliu, atât în ceea ce privește pensiunea, cât și mâncarea și modul de așezare a mesei și de servire.

În toate zilele am mâncat pește gătit în fel și chip de nici nu mi-aș fi închipuit că se poate. Eu care mănânc peste din an în Paște am savurat fiecare fel! Gustul peștelui aici este altul, iar localnicii sunt cei mai buni bucătari! Astfel, am mâncat:

• Proțap de crap cu cartofi
• Ciorbムcu perișoare din pește
• Crap, somn, caraș prăƒjit
• Plachie de somn

Și deserturile au fost delicioase, de la simplele clătite și până la ștrudelul cu mere servit ca la Master Chef!

Vă recomand cu căldură să faceți o excursie în Delta Dunării, merită pe deplin! Eu m-am simțit că într-o expedițe cu Jacques Cousteau, în care am urmărit pe viu păsările nu numai zburând, dar prinzând peste, hrănindu-se ori făcându-și cuib. Interesant este că Dunărea îmbracă mai multe culori, după cum bate soarele ori ce timp e peste zi, iar apusul e Dumnezeiesc…Un loc minunat, unic în lume.

Pe site-ul Descoperadeltadunarii.ro găsiți o multitudine de variante cu cazare, excursii, activități și masă. Mai nou, există în programele lor și excursia de o zi, astfel că puteți da o fugă, dacă sunteți la mare, de exemplu sau le puteți lega, cum am făcut noi, plecând spre Deltă după un sejur în Vama Veche.

A fost o experiență incredibilă pe care aș repeta-o oricând. Nu va plictisiți, garantat!