Mănăstirea Hurezi, prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu

Se spune că viața este prea scurtă pentru a reveni în același loc, dar dacă locurile vizitate sunt superbe, cum ai putea să nu o faci? Cum să nu revii acolo unde te încarci cu atâta energie și unde sufletul tău se umple de bucurie?

Mănăstirea Hurezi, o bijuterie a stilului brâncovenesc

Ajungând din nou în Horezu, unde am avut prilejul să cunosc meșteri olari care fac adevărate minuni cu mâinile lor dibace, am purces spre Mănăstirea Hurezi, ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu, aflată în județul Vâlcea, la circa 1-2 km de intrarea în orașul Horezu, pe partea dreaptă, la marginea satului Romanii de Jos.

Hurezi (99)

Înainte de a păși în prima incintă a Mănăstirii Hurezi, am lăsat autocarul chiar lângă Expoziția Meșterilor populari, unde sunt expuse vase din ceramică realizate de meșterii din Horezu.

rural (221)

Hurezi (7)

Mănăstirea Hurezi, ce a împrumutat numele de la păsările de noapte huhurezi ce populează pădurile din zonă (un fel de bufnițe), reprezintă prima ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, care a decis să o construiască chiar pe terenul ce îi aparținea, semănând mai degrabă cu o fortăreață, dacă privim zidurile groase ce o înconjoară.

rural (311)

Locul așezământului este unul privilegiat, chiar în apropiere de Valea Romanilor, într-o poiană superbă, la poalele Munților Căpățânii, ce a permis ca aceasta să aibă câteva incinte. Ridicată în mai multe etape, începând cu 1963 și înglobând mai multe construcții, Mănăstirea a fost finalizată în 1705.

Hurezi (110)

Ansamblul monahal Hurezi, considerat cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc, cuprinde:

  • Turnul Clopotniță, pe sub care trecem din prima curte interioară în a doua incintă, turn ce adăpostește patru clopote de până la 1000 de kilograme;
  • Chiliile de maici;
  • Casele Domnești (Muzeul Mănăstirii, unul dintre primele muzee de mănăstire din țară, actualmente în renovare). Mănăstirea deține o bogată colecție de artă, ce cuprinde manuscrise și cărți, dar și calendare;
  • Paraclisul (amplasat deasupra Trapezei);
  • Trapeza (sala de mese), decorată la interior în frescă, pictura fiind cea originală, singura din țară care a păstrat o pictură atât de veche;
  • Foișorul lui Dionisie (ridicat în 1753 de Dionisie Bălăcescu), ce împrumută din stilul baroc, se remarcă prin coloana centrală spiralată, dar și prin faptul că la baza coloanei, în colțul din dreapta se află stema Țarii Românești lângă cea a Moldovei, conturând ideea Unirii Principatelor înainte cu mult timp de înfăptuire…
  • Cuhnia;
  • Biserica Mănăstirii, înaltă de 14 metri și lungă de 32 de metri;
  • Biserica bolniță, ctitorită de doamna Maria, soția Domnitorului Constantin Brâncoveanu;
  • Schitul Sf. Ștefan, ridicat în 1703 (aflat peste rău, la marginea pădurii);
  • Schitul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, construit între anii 1698-1700 (ctitorit de Arhimandritul Ioan);
  • Biserica Sfinții Îngeri, care se află înainte de intrarea pe teritoriul lăcașului monahal Hurezi, pe partea stângă.

Hurezi (40)

Hurezi (93)

Hurezi (101)

Măicuța care ne-a întâmpinat ne-a povestit atât istoria Mănăstirii Hurezi, cât și despre domnitorul Constantin Brâncoveanu, aflând că i se mai spunea Prințul Aurului, fiind foarte bogat. Tocmai de aceea a construit atâtea mănăstiri și palate, inițiind și o școală de pictură și de arhitectură ce a dat naștere stilului brâncovenesc (neo românesc), de fapt, o sinteză la ceea ce este în artă, o simbioză a elementelor autohtone îmbinate cu elemente orientale și occidentale (cum ar fi deschiderea în acoladă de la uși).

Nu numai ca la Mănăstirea Hurezi s-a creat acest stil și prima lui ctitorie, dar mănăstirea păstrează totul în original. Chiar dacă a fost restaurată după 1960, păstrează arhitectura sa specifică cu coloanele legate între ele prin arcuri și tavanul boltit. Pridvorul deschis, sprijinit pe coloane este și el un element caracteristic stilului brâncovenesc.

Biserica Mănăstirii Hurezi

Biserica Mănăstirii Hurezi, inclusムpe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO din 1993, a fost prima clădire ridicată, fiind sfințită în 1693, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Hurezi (43)

Aș putea spune că, dacă îmi rămân întipărite în minte unele biserici se datorează nu numai peisajului superb în care sunt situate, cât mai ales picturii acestora, de o reală frumusețe și expresivitate, dovedind harul cu care au fost înzestrați pictorii zugravi. Particular este faptul ca aceștia sunt zugrăviți pe același perete cu ușa, pentru a-i scoate din anonimat, caracteristică tipică Renașterii, după cum aveam să aflu de la măicuța ce ne povestea cu drag.

Ancadramentul ușii de la intrarea în biserică este sculptat în marmură și pe lângă motivul floral cuprinde și stema Țării Românești, dar și a Brâncovenilor.

Hurezi (54)

Reprezentările sunt uimitoare, mai ales cele din scenele picturii Judecății de Apoi aflate în pridvorul deschis al bisericii, ce are arcade susținute de coloane din piatră. O interpretare a scenelor o găsim într-o casetă în pridvor, în care se menționează că, în funcție de înclinarea balanței ce reprezintă faptele bune, dar și rele ale omului pe pământ, acesta primește ca răsplată fericirea eternă sau chinul veșnic în iad.

Hurezi (89)

Raiul este reprezentat sub formă unei cetăți în care o regăsim, printre alți sfinți, pe Maica Domnului, cinci fecioare, tâlharul răstignit în același timp cu Mântuitorul și patriarhii Isaac, Avraam și Iacov, la poarta cetății fiind nimeni altul decât Sf. Apostol Petru cu cheile care simbolizează tainele bisericii. Focul apare sub forma unui rău de foc ce pornește chiar de sub picioarele Judecătorului Isus Hristos, foc ce intră în gura unui balaur ce simbolizează iadul și în care sunt imortalizate păcatele. La baza iadului sunt muncile păcătoșilor.

Uimitor este că pictura murală e cea originală, deși au trecut peste trei sute de ani de la realizarea ei.

Hurezi (85)

În interiorul bisericii te uimește catapeteasma sculptată în lemn de tei aurit (restaurată în 2000), cu elementele florale caracteristice stilului brâncovenesc pe care le regăsim și în porțile masive din lemn de nuc de la intrarea în biserică. De asemenea, în interior se află și scaunul domnesc cu stema Cantacuzinilor, stranele fiind realizate din lemn de stejar. Pictura din interior, realizată în frescă, datează din 1694 și are influențe bizantine.

Hurezi (84)

Hurezi (63)

În pronaos, tabloul votiv este situat pe peretele de Răsărit, nu de Apus, pentru că primul registru cuprinde pictura realizată cu neamul lui Brâncoveanu, în registrul superior aflându-se pictat calendarul ortodox prin 366 de icoane.

Și candelabrele sunt minunate, cel din pronaos fiind adus de la Veneția, iar cel din naos de la Viena. Acestea au fost lucrate în aliaje, iar pe fiecare braț se află un ou de struț.

Hurezi (55)În biserică se mai află și o casetă lucrată în argint și pietre prețioase cu moaștele unor sfinți (precum Pantelimon, Andrei, Procopie, Merunia – toate aduse de domnitor ori Filip Diaconu – aduse mai târziu).

Hurezi (60)

Dacă Mănăstirea Hurezi este considerată și o necropolă, se datorează faptului că în pronaosul bisericii se află mormântul lui Ioan Arhimandritul, primul stareț al Mănăstirii și sarcofagul domnitorului Constantin Brâncoveanu, lucrat în marmură, mormântul fiind gol. Rămășițele celui din urmă nu se află aici, ci în București, la biserica Sf. Gheorghe Nou, ctitorită tot de acesta. Soția domnitorului ar fi vrut să îl aducă aici la șase ani după decapitare, în secret, dar nu a putut trece de granița de ocupație austriacă.

Având în vedere, însă, ca anul acesta este anul Brâncoveanu, împlinindu-se 300 de ani de la moartea sa, se vor aduce particele din moaște de la Biserica Sf. Gheorghe Nou.

Hurezi (62)

Din istoricul Mănăstirii Hurezi am aflat că, atunci când Constantin Brâncoveanu poposea aici, folosea doar camerele din partea de sud a clădirilor din incintă, camere ce se află deasupra pivnițelor, de aceea Mănăstirea a avut și rolul de reședință, de palat domnesc. Acestea diferă oarecum de stilul arhitectonic brâncovenesc atât cunoscut și care s-a închegat, practic, odată cu ridicarea lăcașului de la Horezu, fiind boltite cu coloane din piatră, prima încăpere reprezentând Divanul domnesc.

Dacă dorești să ai parte de o oază de liniște, te poți chiar caza la Mănăstire, în clădirea din prima curte. De menționat este faptul că aici a fost cazat și Prințul Charles al Marii Britanii, însă în a doua incintă, unde se află Foișorul lui Dionisie.

Lăcașurile de cult ce aparțin Mănăstirii sunt dispuse în cele patru puncte cardinale, creând imaginea crucii, ca o mărturie a locului cu har ales pentru ridicarea întregului ansamblu monahal.

Update octombrie 2014: O parte din moaștele domnitorului au fost aduse la Mănăstirea Hurezi, marcând anul Brâncoveanu. Cu această ocazie, patriarhul Daniel a oficiat o slujbă religioasă.

Biserica Sfinții Îngeri

Dacă la prima mea vizită aici am avut parte de un peisaj autumnal, acum am revăzut aceasta micuță biserică în splendoarea primăverii.

Hurezi (113)

Bisericuța Sfinții Îngeri, ce îți răsare în drum când te îndrepți spre Mănăstirea Hurezi, a fost ctitorită de starețul acesteia, Dionisie Bălăcescu, care este înfățișat în tabloul votiv împreună cu Constantin Brâncoveanu III, voievodul Constantin Nicolae, dar și călugări ai Hurezilor, ținând cont că înainte de a fi o mânăstire de maici, aceasta a funcționat ca mânăstire de călugări. Ar putea trece neobservată dacă nu ai remarca porțile masive din lemn de la intrarea în curte.

Hurezi (1)

Înălțată în 1700, micuța biserică nu se remarcă decât prin simplitate, fiind chiar lipsită de turlă. Pridvorul deschis al acesteia mi s-a părut unul inedit, în formă ovală, cu bază pietruita și cu bârne din lemn pe care se continuă acoperișul bisericii. Zidul ce desparte pronaosul de naos este și el interesant, fiind parțial dezgolit, poate pentru a pătrunde lumina în interior, având în vedere că în naos nu există decât trei ferestre, accesul în naos făcându-se pe sub o arcadă cu două coloane pictate în stil brâncovenesc. Pictura bisericii, realizată mai târziu, are o paletă coloristică bogată, iar iconostasul este cel original.

Hurezi (115)

Când am ajuns prima oară, în biserică răsuna o cântare divină, care te invita la rugăciune și meditație, acum, numai trilul păsărelelor se mai făcea auzit.

Dacă la Mănăstirea Hurezi contempli cel mai mult stilul arhitectural brâncovenesc al întregului lăcaș de cult, la Biserica Sfinții Îngeri, simți că te poți reculege. Nu ai nevoie decât de câteva minute ca să te umpli de energie pozitivă și să oferi sufletului tău împăcare…

Hurezi (116)

Mănăstirea Hurezi am revăzut-o cu ocazia Forumului Internațional pentru Turism Responsabil și Dezvoltare Rurală, desfășurat la Târgu Jiu, în perioada 4-6 aprilie 2014.

Notă: Pentru cine dorește cazarea la mănăstire, se poate face cu rezervare prealabilă și costă 100 de lei camera cu 2 paturi și baie (sunt numai 10 camere).

Hurezi (36)Hurezi (37)Hurezi (41)Hurezi (48)Hurezi (53)Hurezi (54)Hurezi (56) Hurezi (57) Hurezi (58)Hurezi (67)Hurezi (80)Hurezi (82)Hurezi (95)Hurezi (97)Hurezi (104)

Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

5 Responses

  1. Monica, foarte bine documentat articolul; ce impresionante sunt scenele Judecatii de Apoi; e de retinut informatia despre pictura murala: ca e cea originala, veche de 300 de ani; ce minunat e candelabrul…

    • Mai fusesem la Manastire…Atunci am stat mai bine de doua ore, iar acum am avut parte si de povestirea maicutei care ne-a si raspuns la cateva intrebari. Conteaza mult, sunt amanunte pe care nu le citim prin alte parti.

  1. 11 April, 2014

    […] Mănăstirea Hurezi, prima și cea mai importantă ctitorie a do… […]

  2. 11 May, 2014

    […] Mănăstirea Hurezi, ridicată de Constantin Brâncoveanu (aflată, de fapt, la circa 2 km de oraș, în satul Romanii de Jos – numit inițial Hurezi – , patrimoniu Unesco, unde se află și o Expoziție a Meșterilor Populari) […]

  3. 16 November, 2014

    […] Mănăstirea Hurezi, Romanii de Jos. De asemenea, ceramica tradițională de Horezu se află pe lista Unesco încă […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *