Turul destinațiilor europene de excelență ale Bulgariei (3): Belitsa, Sapareva Banya & Parcul Național Rila
După două zile de aventuri pe drumurile Bulgariei, încercând să descoperim destinații mai puțin cunoscute de turiștii străini, dar pe care bulgarii doresc să le promoveze prin Ministerul de Turism al țării lor, am pornit în a treia zi spre Belitsa, declarată în anul 2009 destinație de excelență.
Belitsa și Rezervația a Urșilor Dansatori
Belitsa este localizată în sud-vestul Bulgariei, în regiunea Blagoevgrad, recunoscută pentru peisajele fabuloase cu vârfuri alpine și multe festivaluri. În Munții Rila, la o altitudine de circa 1200 de m, în apropiere de Belitsa se află celebra Rezervație a Urșilor Dansatori – Dancing Bears Park, în care se găsesc ursii salvați de la circarii stradali, ajutați să revină la viața în sălbăticie. Această rezervație este susținută financiar de fundația faimoasei Bridget Bardot, precum și de autoritățile locale.
Pentru a ajunge aici ne-am întâlnit cu pădurarii care ne-au condus în rezervație cu o mașină 4×4, fără să avem habar unde mergem, însă odată ajunși acolo am rămas muți de cât de bine putea să arate o rezervație bulgărească, parcă aș fi fost la nemți. Mai mult decât atât, rezervația de acest gen este cea mai mare din Europa.
În anul 1999, Brigitte Bardot și Fundația Four Paws și-au unit eforturile pentru a salva mai mult de 20 de urși care erau folosiți ca atracții turistice, în zona de coastă a Mării Negre și a marilor orașe bulgărești. Astfel, au pus bazele acestei rezervații de 11.000 de m.p. la vremea respectivă, iar în anul 2007 au fost salvați și ultimii urși care mai atrăgeau turiștii în Bulgaria, iar doi ani mai târziu au fost aduși alți trei din Serbia, fiind încurajați și ajutați să revină la viața în natură.
În rezervația întinsă pe 12 hectare se află astăzi 25 de urși bruni, mare parte din ei salvați din acea “sclavie”, fie de la zoo, unde erau prost tratați, fie de la cei care îi țineau în captivitate pentru a distra oamenii cu ei, făcându-i să “danseze”.
Parcul în care își trăiesc acum viața acești urși este ca o pădure deasă, cu pajiști și locuri de relaxare, inclusiv mici cu heleștee. Lungimea gardurilor de protecție este de 3.326 m, care sunt conectate prin 1.150 de piloni, iar sectoarele dedicate îngrijitorilor și vizitatorilor au o suprafață de 5.115 m. Siguranța acestora este garantată prin cei 26.608 m de cablu electric.
În turul nostru ghidat am aflat că insectele reprezintă o delicatesă pentru urși, precum ciocolata 🙂 și dacă te întâlnești cu ei față un față ai următoarele opțiuni, pentru a scăpa cu viață și poate ar fi bine să le știi:
- faci pe mortul (cu ceafa spre urs);
- arunci haina de pe tine într-o parte (nu în față, să nu creadă că îl ataci) și te îndepărtezi ușor;
- dai prin fața lui cu un spray cu piper și fugi repede!
Chiar nu știu cum aș reacționa la o astfel de întâlnire, dar, în mod sigur, nu aș vrea să aflu! În orice caz, rezervația se poate vizita și iarna, iar cine merge la ski în Bansko, ajunge in jumătate de oră, distanța fiind de numai 30 de km de rezervație.
Nu am părăsit Belitsa fără a vizita muzeul din oraș, inaugurat în 1995, care cuprinde o expoziție etnografică, un bazar de țesături și meșteșuguri locale, dar și un sarcofag antic, însă tot orașul pare un muzeu…, ”conservat” de parcă te-ai fi întors în timpul anilor 1980 …. De gustat ceva de prânz am făcut-o la barul Martini.
Sapareva Banya – orașul cu singurul gheizer din Bulgaria și Balcani
După o altă zi de aventuri, am ajuns în Sapareva Banya, aflată la poalele munților Rila, unde ne-am relaxat fabulos la Pensiunea / hotelul de familie Sf. Nikola, o pensiune cum rar găsești, construită cu foarte mult bun gust, caldă și ospitalieră. La pensiune am fost serviți cu kapama, adică varză acră cu orez și chimion, porc, pui, cârnați și slănină, dar și sărmăluțe în foi de viță.
În centrul stațiunii balneare Sapareva Banya se află un gheizer cu apă fierbinte de până la 103 gr. C., activ din 1957 situat la poalele nordice ale Munților Rila, la 80 km de Sofia și la 15 km depărtare de orașul Dupnița în apropiere de Parcul Național Rila, plin de râuri, cascade și lacuri alpine. Gheizerul ce țâșnește până la 18 metri înălțime l-am văzut în a patra zi, dis-de-dimineață, apoi am pornit spre alte biserici: St. Nicholas, Biserica Inăltarea Fecioarei Maria și Resilov Monastery, deși nu eram într-un pelerinaj, dar bulgarii se mândresc tare cu moștenirea lor ortodoxă.
Manăstirea Resilovo
Manăstirea de maici Resilovo se află la 1,5 km de satul cu același nume, din apropiere de Sapareva, fondată în anul 1932, restaurată și extinsă în anul 1995, în forma pe care o vedem astăzi. Drumul până la ea este foarte plăcut și relaxant, iar natura este uimitoare.
Biserica Sf. Nicolae
Biserica Sf. Nicolae se află chiar în Sapareva și datează din perioada medievală, fiind construită undeva după secolul al a XI-lea, dar nu mai departe de secolul al XIV-lea, denumită așa după numele unui latifundiar care ar fi deținut domeniul. Dat fiind faptul că biserica este mignonă, este foarte posibil să fi fost o capelă la momentul respectiv. Ultima reconstrucție datează din anul 1937, iar forma sa mi-a adus aminte de bisericile din Nessebar.
Citește și Sozopol şi Nessebar – unele dintre cele mai vechi oraşe ale Europei
Biserica Înălţarea Fecioarei Maria
Deosebit de frumoasă și cu o panoramă excepțională asupra satului Saparevo, Biserica Inăltarea Fecioarei Maria este considerată o versiune a faimoasei mânăstiri Rila, aflând povestea acesteia chiar de la preotul paroh. Legenda spune că a fost ridicată la inițiativa unui sătean, Alekso Grahlyov, în perioada 1861-1864.
Încărcați de atâta frumusețe și cu amintiri interesante, am părăsit regiunile mai puțin cunoscute ale Bulgariei, dar care și-au câștigat titlul de destinații de excelentă, pentru că bulgarii se mândresc cu fiecare colțisor de țară, incercand să o promoveze necontenit.
Surpriza de proporții mi-a lăsat-o Sofia, capitala Bulgariei, pe care nici nu credeam că voi ajunge să o vizitez, deoarece nu era trecută în program, însă aveam la dispoziție câteva ore înaintea plecării noastre spre București, o poveste pe care o voi așterne cu altă ocazie…
Din acelaşi tur EDEN Bulgaria:
- Podul Kadin din Bulgaria şi legenda Meşterului Manole
- Melnik, cel mai mic oraș al Bulgariei, celebru pentru vinuri și piramidele de nisip din Balcani
- Turul destinațiilor europene de excelență ale Bulgariei (1): Kyustendil
- Turul destinațiilor europene de excelență ale Bulgariei (2): Sandanski
Nota Ministerului de Turism al Bulgariei, la invitaţia căruia am participat la Turul EDEN Bulgaria:
“Acest material, (ca şi toate celelalte articole scrise de mine legate de Turul Destinaţiilor de Excelenţă din Bulgaria), face parte din proiectul “Campania de comunicare pentru promovarea destinațiilor EDEN în Bulgaria – a doua ediție “, proiect care a primit finanțare din Programul COSME al Uniunii Europene (2014-2020).” Conținutul materialului reprezintă punctul de vedere al autorului (adică al meu, personal 🙂 ) și este responsabilitatea sa exclusivă, nu poate fi considerată ca reflectând opiniile Comisiei Europene și / sau ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii sau ale oricărui alt organism al Uniunii Europene Comisia Europeană și Agenția nu acceptă nicio responsabilitate de utilizare a informațiilor pe care le conține. “.
Hmm..se pare ca aici n-ati mai mancat atat de bine ca la Melnik/Kyustendil… n-ai mai pus poze cu mancare – cel putin a fost gustoasa kapama ? ca de fotogenica nu stiu…d-aia n-ai fotografiat-o?
,,Faci pe mortul (cu ceafa spre urs);
arunci haina de pe tine într-o parte (nu în față, să nu creadă că îl ataci) și te îndepărtezi ușor;
dai prin fața lui cu un spray cu piper și fugi repede!”
Le-ai spus ca la noi, daca te-ntalnesti cu ursul, ii dai resturile de la picnic si te las-n pace?
Poti sa dezvolti putin ,,ne-am relaxat fabulos la Pensiunea / hotelul de familie Sf. Nikola”?
Si da, Parcul National Rila chiar merita vazut.
Am poze facute doar cu telefonul si sunt proaste, neclare. Eram prea flamanda :)) .
Pensiunea era foarte cocheta, restaurantul era primitor, proprietara extraordinara, camera imensa, terasa uriasa…Ploua molcom seara si a creat o atmosfera placuta dupa o zi de umblat.
Nu ma pricep la intalnirile cu ursii pe la noi :))
As putea sa fac tururi din Romania spre aceste destinatii. Dar, am si eu job, nu pot fi hai-hui permanent!