Romanian Travel Forum, un eveniment destinat promovării incomingului în România

 Incomingul – viitorul turismului în România

La a cincea ediţie a “Romanian Travel Forum“ şi prima ediţie regională, după ce primele patru au avut caracter naţional şi au reunit profesionişti din turism şi reprezentanţi ai mass-media din România şi care a avut loc în data de 15 martie 2017 la ”Le Château”- Castelul din Inima Capitalei, au luat parte şi reprezentanţi şi înalţi oficiali din Bulgaria şi Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat de Innovation Travel, fiind dedicat promovării incomingului. Forumul a strâns laolaltă oameni din turism, oameni dedicaţi turismului şi promovării României, inclusiv de peste Prut.

Iată câteva discuţii pe care le-am prins la această prima ediţie regională a “Romanian Travel Forum”:

Primul blocaj în calea incomingului ar fi forţa de muncă, Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România şi director general Ibis România.

Nu e de mirare, pregătirea slabă a oamenilor care activeză în turism, a fost pusă pe tapet la majoritatea evenimentelor din industria de turism şi, probabil, că va mai fi pusă şi de acum încolo, cel puţin până când noi, ca ţară, nu vom aşeza turismul pe un piedestal şi nu îl vom consideră prioritar. Abia atunci vor apărea mai multe şcoli în turism, abia atunci se vor aloca şi bani mai mulţi şi abia atunci se va pune accent pe infrastructură. Există facultăţi de turism, există şi formatori în turism unde se pot face cursuri de calificare şi specializare. Poate că nu ar fi rău să apară o Academie de Turism care să aibă o gândire mai coerentă şi unitară şi să pună accent pe practică. Cred, însă, că problema majoră este aceea că managerii din turism angajează personal necalificat.

De lipsa pregătirii în turism pentru cei care lucrează în această industrie a vorbit şi Dan Anghelescu, secretarul general al Clubului Presei de Turism – FIJET România şi director general La Piovra Turista.

Iulie şi august nu mai sunt luni ”low season” în Bucureşti, de ceva ani, Capitala atrăgând şi turişti de leisure (Călin Ile).

În acest context, mă bucur că Bucureşti a devenit un oraş din ce în ce mai atractiv, fiind una dintre cele mai ieftine capitale europene. Dacă Bucureşti ar intra într-un proiect de dezvoltare turistică, precum au fost Alba Iulia şi Oradea, care şi-au pus în valoare cetăţile istorice, cred că lunile de vară ar face din Bucureşti un adevărat high season pentru turişti.

De altfel, Dan Anghelescu este de părere că ”Bucureştiul este una dintre cele mai frumoase capitale europene, cu peste 1.000 de obiective cultural-turistice, o metropolă cu viaţă non stop, cu artă, arhitectură (de la medievală până la comunistă), cultură, viaţă de noapte, evenimente. Aici te poţi simţi foarte bine cu numai 40 euro/zi – cazare apartament regim hotelier 3* de la 25 euro/ noapte, prânz 4 euro, transport metrou 1 euro, cină 6 euro, bere 4 euro (3 pahare)”.

Blue Air, compania aeriană care a încheiat anul 2016 cu 3.500.000 de pasageri, vrea să organizeze chartere pe incoming, fiind poziţionată smart flying (bagaj de cală inclus pe rutele interne, anumite facilităţi incluse în preţ, aterizarea pe aeroporturi principale).

Am zburat intern cu Blue Air la Iaşi şi am fost foarte încântată de zbor, a fost chiar zborul inaugural. Bravo lor că ne conectează şi intern, că dacă aşteptăm după companiile feroviare, rămânem turişti în propriul oraş! Să vedem ce aduce anul 2017 în materie de incoming pentru Blue Air.

Ciprian Slemco, ghid de turism şi membru AIR, susţine că, ”lucrurile bune care se întâmplă în incomingul românesc se referă la profesionalismul colegilor nostri. Suntem o destinaţie ieftină. Ghizii de turism nu sunt protejaţi deloc, nu există o clasificare clară. Sunt 6500 de ghizi atestaţi în România, din care 10% sunt activi”. 

În mod sigur s-a referit la profesionalismul ghizilor de turism atestaţi, iar eu cunosc astfel de ghizi, care se implică şi în industrie şi încearcă să poziţioneze această meserie pe locul pe care îl merită. Reuşita unei excursii, depinde în cea mai mare măsură de ghidul care însoţeşte turiştii şi care le captează atenţia. Îţi trebuie multă experienţă, pasiune şi răbdare să poţi exercita această meserie teribil de frumoasă şi de grea, în acelaşi timp.

Anca Nedea, antreprenor şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism, autoritate devenită Minister al Turismului, a subliniat că ”nu poţi face marketing fără o strategie în turism, iar un brand are nevoie de instrumente de promovare”.

Despre asta e vorba. Dar când oamenii care vor să facă ceva ajung unde trebuie, constată că nu se poate ori că nu sunt lăsaţi. Până când? Să vedem ce reuşeşte să facă dl. Minsitru al Turismului Turismului, Mircea Titus Dobre, care susţine că Legea impozitului specific va beneficia şi de norme metodologice şi că se va aplica în turism şi alimentaţie publică, care va avantaja complexurile hoteliere, dar şi hotelurile, pensiunile sau restaurantele situate în zonele limitrofe ale oraşelor şi va determina impozitul specific prin însumarea impozitului stabilit pentru fiecare activitate desfăşurată.

Alin Burcea, preşedintele ANAT, e optimist, declarând încă de la începutul Forumului că “Incomingul este privit de Ministerul Turismului drept viitorul turismului în România. Punem în prim plan problemele legate de vize precum şi de promovare a României în străinătate. Pentru China, Iran şi ţările arabe, România acordă foarte greu vize. Bulgarii le oferă imediat, noi îi ţinem 60 de zile. Legat de promovare, anul trecut, Ministerul Turismului a avut un buget de promovare de doar 2 milioane de euro, care a ajuns numai pentru târguri. Acum, avem deocamdată 5 milioane de euro. Trebuie să identificăm două ţări ţintă, pentru care să facem spoturi şi bannere, promovare media. Ele ar putea fi China şi Rusia”.

Mie mi-a plăcut teribil prezentarea lui Alin Pătru, membru al consiliului de administraţie al Asociaţiei Naţionale pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM), ce a urmărit prin prezentarea de la Romanian Travel Forum conştientizarea şi depăşirea clişeelor pe care un număr important de parteneri profesionişti sau potenţiali turişti din România le au faţă de oferta turistică a statului vecin. Am înţeles că Moldova va înfiinţa un Birou Naţional de Convenţii, distinct de Centrul de Informare Turistică ce se va deschide la Chişinău.

În Republica Moldova se vinde autentic, nu tradiţional. O vizită la un muzeu este circa 2 lei româneşti… (Alin G. Patru).

Ce putem vedea sau face? Situri rupestre, biserici, croaziere pe Nistru, degustări de coniac în Transnistria, de vin la Cricova, castele, festivaluri, chiar şi pe “străzile subterane” ale Cricovei…Două companii aeriene leagă Bucureşti de Moldova.

“Am fost foarte impresionată de căldura şi deschiderea cu care colegii din România au primit prezentarea noastră despre prima ediţie a Festivalului Underland, desfăşurat anul acesta pe străzile subterane de la Cricova. Pentru echipa Underland aceasta este o confirmare că scopul nostru, acela de a genera trafic turistic prin evenimente culturale, este unul care are susţinerea profesioniştilor din România. Îi aşteptăm cu drag alături de turiştii lor la proiectele noastre”, a declarat şi Alexandra Zemtsovskaya, de la agenţia PRofile.

În Moldova se doresc evenimente “wow” ce includ originalitate, diversitate, şi, evident, acel “wow”, precum Vernisajul vinului, Mustfest – Cricova, Art Câmp Cucuteni, Underland – 12 ore de festival subteran în care s-au băut 5 tone de vin în 2016. S-a promovat muzica stradală, au fost diferite evenimente interactive. Au fost 8000 de participanţi. Muzeul conţine una dintre cele mai mari colecţii de vin din lume. Trebuie menţionat faptul că vinăria Cricova, un complex subteran unic, cunoscut în toată lumea pentru labirinturile sale imense, situată la 11 km de Chişinău, se laudă cu 200 de km de galerii subterane, fiind declarat obiect al patrimoniului cultural – naţional al Republicii Moldova. O locaţie cu adevărat magică!

Potrivit lui Rosen Rusev, consulul onorific al Bulgariei la Ploieşti, ”interconectarea circuitelor culturale româneşti cu cele existente în întreagă regiune balcanică, turismul dunărean de croaziere, turismul rural românesc conectat cu cel din statele vecine Bulgaria, Moldova, Serbia şi mergând cu trasee până în Grecia de Nord, nu în ultimul rând turismul religios în aceste ţări, toate majoritar ortodoxe, sunt elementele unui viitor previzibil avantajos pentru operatorii noştri de turism”.

Deşi ţările Uniunii Europene s-au obişnuit să ia cele două ţări “la pachet”, comunităţile noastre de afaceri încă ezită când se lansează în proiecte trans-dunărene, fie ele în turism sau în orice alte industrii conexe. Pornind de la faptul că ministerele de profil ale ambelor ţări au proiecte ambiţioase de promovare externă pe pieţe terţe, aş menţiona că , personal, consider deosebit de importantă abordarea împreună a acestor pieţe, de către Dumneavoastră, profesioniştii, în special pentru turiştii provenind din Extremul Orient, ţările Pacificului de Vest şi, de ce nu, chiar SUA şi Canada. Pachetele regionale nu numai că ar fi deosebit de atractive pentru aceşti turişti, dar ar mari coeziunea companiilor de turism din regiunea noastră şi le-ar spori competitivitatea pe pieţele globale, a subliniat Rosen Rusev.

ANAT şi Ministerul Turismului vor organiza un Târg de Incoming

Alin Burcea a anunţat, în premieră, la Romanian Travel Forum, că în primăvara anului 2018, ANAT va organiza un Târg de Incoming în România. “Pentru început, dorim să avem măcar 150 de invitaţi străini, agenţii de turism şi jurnalişti, cărora să li se plătească totul, în urmă unui parteneriat între ANAT şi Ministerul Turismului. Vom introduce, în premieră, în România, conceptul de Hosted Buyers – profesionişti din turism invitaţi de ţară care doreşte să se promoveze”, a adăugat Alin Burcea.

Asociaţia Incoming Romania: Companiile aeriene româneşti pot susţine incomingul, creând şi beneficiind de un trafic de turişti străini spre România

Ovidiu Tudor, preşedintele Asociaţiei Incoming Romania (AIR), a punctat principalele probleme cu care se confruntă incoming-ul românesc. ”În primul rând,incomingul trebuie definit ca export de servicii. Este necesară susţinerea incomingului de către autorităţile locale şi centrale, prin politici de fiscalitate adecvată şi facilităţi precum prime de incoming/export. Dezvoltarea incomingului românesc se poate face doar prin implicarea tuturor actorilor: autorităţi, asociaţii profesionale, agenţi economici, asociaţii de promovare. Eficientizarea promovării României  ca destinaţie turistică de interes internaţional se poate realiza prin utlizarea brandului de ţară existent, prin aplicarea planurilor de marketing realizate la nivel naţional, prin implementarea conceptelor de management al destinatiei, la nivel local şi naţional. Este necesară organizarea ghizilor în Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Ghizi pt a-şi apăra şi susţine drepturile. De asemenea, este importantă înfiinţarea poliţiei turistice pentru protecţia turismului şi a turiştilor în România. Companiile aeriene româneşti pot susţine incomingul, creând şi beneficiind de un trafic de turişti străini spre România”.

Printre speakeri s-au mai numărat, Liviu Moraru, secretar general ANAT, Florin Jianu, fost ministru al IMM-urilor şi Antreprenoriatului şi antreprenor, Gulen Hashmi, directorul general al hotelului Tempo din Bucureşti, Ştefan Baciu, preşedintele Clubului Presei de Turism – FIJET România, Sorin-Alexandru Ionescu, Fivestar Hospitality and Leisure Consulting.

Premiile Romanian Travel Forum

În cadrul Romanian Travel Forum au fost decernate 5 premii pentru investiţii în turism:

1. Mohammad Murad – Investitorul anului în turism
2. Hotelul Mera (Venus) – Hotelul All Inclusive al anului
3. Nuşa Chiriac (proprietar Hotelul Român Plaza şi Hanu Ancuţei) – Promovarea eficientă a judeţului Neamţ
4. Hotelul Privo (Târgu Mureş) – Cel mai inovativ hotel
5. Societatea Bacolux – Promovarea staţiunii Băile Herculane

Citeste si Băile Herculane, renașterea unei stațiuni

Pe lângă subiectele prezentate, important este că ne întâlnim şi că, din astfel de manifestări, se pot naşte idei, proiecte, care să ducă mai departe imaginea României ca destinaţie turistică. ”Stronger together”, precum deviza forumului!

Această ediţie a Romanian Travel Forum a fost high class, pe lângă participanţii din industria de turism, locaţia a fost una deosebită, de unde nu a lipsit seara de cocktail şi nici una dintre cele mai frumoase expoziţii de pictură la care am participat, semnată de artistul Valentin Ionescu.

Următoarea ediţie a Romanian Travel Forum, organizată de Innovation Travel (Traian Badulescu şi Raluca Repanovici) va avea loc la sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie, în Bucureşti.