Poiana Câmpina se poziţionează pe harta turismului de sănătate din România

Într-o zi ploioasă tare, iată-mă pornind într-un infotrip spre Câmpina, pentru a redescoperi această zonă turistică, dar mai ales pentru a vedea un centru de sănătate deschis nu demult în Poiana Câmpina: Sanconfind, comună aflată în judeţul Prahova, la numai 3 km de Câmpina.

Centrul Medical SanConfind din Poiana Câmpina începe să atragă din ce în ce mai mult atenţia datorită tratamentelor eficiente de aici, echipamentelor şi procedurilor medicale ultra performante care se fac în cadrul acestuia.

campinaa

Cantrul Sanconfind

În drumul nostru spre judeţul Prahova, am avut ocazia de a asculta poveşti interesante despre locurile întâlnite în timpul călătoriei, chiar de la reprezentanţii Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare Turistică Prahova.

Acum doua secole, Ploieştiul era legat de Bucureşti prin Codrii Vlăsiei, printr-un drum plin de gropi, ulterior construindu-se un drum nivelat. De ce a fost nevoie de un astfel de drum? În 1856 la Ploieşti se deschide prima rafinărie de exploatare industrială a petrolului, la marginea oraşului Ploieşti, în apropierea Gării de Sud actuală şi aveau nevoie ca să transporte gazul ce rezulta în urmă rafinării, Bucureşti fiind primul oraş din lume ce era luminat cu petrol lampant (1000 de lămpi). Un drum bun era imperios necesar, pentru a merge căruţele ce transportau gazul de la Rafinăria Râfov (construită de către frații Mehedințeanu). Tocmai de aceea, singurul Muzeu de Petrol din ţară este la Ploieşti.

Şi pentru că tot veni vorba, industria petrolieră românească a înregistrat alte două premiere: România a fost prima ţară din lume ce a avut producţia de petrol înregistrată oficial în statisticile internaţionale, iar prima sondă petrolieră comercială a fost construită tot în România. Să va mai spun că România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină?

Şi dacă tot am menţionat de Ploieşti, devenit atunci „capitala aurului negru“ si cel mai mare producător de petrol din Europa, aflaţi că în acest oraş se poate vizita Muzeul Ceasului, singurul de acest gen din ţară. Muzeul Ceasului deţine câteva exponate interesante, cum ar fi ceasul de birou al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, foarte curând, dar nu anul acesta, România va avea un nou hipodrom de trap, care acum e în modernizare pentru a se crea spaţii de petrecere a timpului dincolo de privitul curselor de cai. Pe hipodromul din Ploieşti s-au făcut curse importante pe plan internaţional şi pot spune că am pariat şi eu pe 3 cai tare demult 🙂 . Acesta va găzdui competiţii naţionale şi internaţionale.

Nu departe de Ploieşti este puternica zona viticolă, Drumul Vinului, pe un traseu cu o lungime de circa 60 de kilometri. Drumul trece prin Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni, localităţi ce sunt centrate în jurul oraşului Ploieşti. Cel mai bun vin românesc, soi reprezentativ pentru România, este Feteasca Neagră din această zonă, regina vinurilor roşii.

Îndreptându-ne spre Câmpina (în apropiere de indicatorul spre Păuleşti) am zărit şi morminte vechi ale unor populaţii ce au traversat zona cu 2000 de ani înainte de Hristos, ionienii, ce au populat aceste locuri. Vasele de ofrandă erau din ceramică arsă, iar bănuţii găsiţi erau nişte mărgeluţe din cupru, semn ştiau că să prelucreze acest metal. Mormintele au fost acoperite cu pietricele aduse de fiecare om ce făcea parte din comunitate, după săparea gropii. Mereu mă întrebăm ce sunt cu moviliţele pe care le vedeam când mergeam spre Valea Prahovei.

Trecând pe lângă Băicoi, am aflat şi de unde vine această denumire, din limba turcă, coi e aşezare, iar ”beicoi ”semnifică aşezarea unui ”bei”, ce reprezintă un titlu nobiliar, purtat în țările din Orientul Apropiat și cel Mijlociu, acordat unui demnitar nu neapărat otoman, zona respectivă se pare că a fost moşia unui om de vază. Băicoi este una dintre localităţile care păstrează titulatura turcă, dovadă a faptului că turcii au cam fost pe aici.

Revenind la Câmpina, destinația noastră, aceasta este considerată cel mai însorit oraș al României, numit anecdotic cartierul intelectual al Ploieştiului, în oraş trăind mulţi intelectuali, depăşind Ploieştiul la personalităţile date de-a lungul timpului.

Centrul Medical SanConfind reînvie turismul balnear în Poiana Câmpina

Am explorat şi noi Câmpina în acea zi ploioasă de aprilie şi am aflat şi de oportunităţile de cazare, masă şi de petrecere a timpului liber oferite de Câmpina şi de împrejurimile acesteia. Evident că am vizitat Muzeul B.P. Haşdeu şi Muzeul Nicolae Grigorescu.

La numai 3 km de Câmpina, aveam să aflu că s-a deschis recent baza de tratament ultramodernă SanConfind din Poiana Câmpina, comună care chiar a funcţionat ca  staţiune balneo-climaterică, numindu-se şi Poiana Sărată. Exploatarea apelor minerale a început în anul 1900, când s-a construit şi prima instalaţie de captare a apei sărate. Ulterior, prin 1970, băile construite au fost abandonate, dar iată că cineva s-a gândit să capteze din nou apa sărată de la izvorul natural.

campina6

Centrul Sanconfind

campina4

Cantrul Sanconfind, bazinele cu apa sarata

Centrul Medical SanConfind ridicat aici poate asigura peste 1.000 de proceduri zilnic, iar baza de tratament balneologic este un unicat în România prin faptul că foloseşte apă minerală terapeutică cu o salinitate foarte mare, de patru ori mai concentrată decât cea din Techirghiol, respectiv cu o salinitate cu foarte puţin mai mică decât cea a Marii Moarte. Această apă tămăduitoare este captată din izvoare locale, vechi de sute de ani şi este folosită în procedurile medicale alături de nămolul sapropelic adus direct de la Eforie. Am văzut roboţii medicali specializaţi în recuperarea neuromotorie şi chiar am făcut o şedinţă de acupunctură cu medicul specializat în acupunctură, Qu Zongfeng, ce stăpâneşte miraculoase terapii ale medicinei tradiţionale chineze. Într-un singur an, la SanConfind s-au tratat peste 2000 de pacienţi veniţi nu numai din România ci şi din Arabia Saudită, Republica Moldova şi Muntenegru.

Aici chiar se pot construi pachete turistice, pentru clienţii români sau străini ce solicită investigaţii şi tratamente medicale şi sper că agenţiile de turism să vâneze o astfel de oportunitate, de a face turism balnear la Poiana Câmpina. Cu atât mai mult cu cât hotelurile şi pensiunile cu care centrul balnear are legătură, oferă preţuri preferenţiale celor care aleg un pachet de tratament, iar transportul spre baza de tratament se oferă gratuit. Mai ales pensiunile sunt foarte primitoare şi aş recomanda Pensiunea Casablanca. 

campina7

Pensiunea Casablanca

Alte locații de cazare pot fi hotelurile Oscar, Amana Inn și Club Montana, unde putem fi cazați pe perioada tratamentului.

campina telefon (10)

Hotel Oscar

campina telefon (13)

Hotel Amana Inn

campina telefon (30)

Club Montana

campina telefon (31)

Club Montana

Sunt convinsă că, în viitorul nu prea îndepărtat, turismul de sănătate va lua amploare în Prahova, cu atât mai mult cu cât e foarte aproape de Bucureşti şi, mai ales, de Ploieşti. Iar cine vrea să dea o raită până în Sinaia nu face decât o jumătate de ora cu maşina.

Din Câmpina se ajunge repede şi la Băile Telega, dar si în Valea Doftanei, care este mai puţin aglomerată decât Valea Prahovei, iar dacă nimeriţi în luna septembrie, puteţi participa la Festivalul Caşcavelei.

Sper că v-am incitat să (re)descoperiţi Câmpina, devenită acum o adevărată oază de sănătate!

campin

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova este un parteneriat public-privat, înfiinţat în urmă cu 8 ani, la iniţiativa ANAT, având că membri: agenţii de turism, hoteluri, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, Universitatea de Petrol şi Gaze, Consiliul Judeţean Prahova, Primăria Câmpina şi Breaza. APDT Prahova este membru fondator FAPT- Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică din România.

Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Hide picture