Podul Kadin din Bulgaria şi legenda Meşterului Manole

Podul Kadin din Bulgaria şi Mănăstirea Curtea de Argeş au la bază aceeaşi legendă a Meşterului Manole

Se pare că legenda Meşterului Manole, ce si-a zidit sotia la Mănăstiriea Curtea de Argeş (anul terminării construcţiei 1517), ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab şi care are la bază mitul existenţei unui sacrificiu uman pentru a clădi ceva durabil, a avut ca sursă de inspiratie o legendă similară a meşterului omonim de la sud de Dunăre…

Deşi eram convinsă că este o legendă a poporului român, nu mică mi-a fost mirarea să aflu o legendă aidoma la bulgari, atunci când am pornit în descoperirea destinaţiilor Eden din Bulgaria, însă la un…pod, asemănarea dintre cele două legende fiind izbitoare.

Astfel, în sud-estul Bulgariei, la circa 100 de km de graniţa cu Macedonia, în regiunea Kyustendil, în satul Nevestino, se află podul Kadin (ce inseamna mireasă), un pod cu trei arcuri, lung de 100 de metri construit peste râul Struma, ce îmbină elemente medievale şi renascentiste. Acesta a fost ridicat la cererea lui Ishak Pasha, mare vizir al sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul, între anii 1469-1470, pentru a facilita accesul dinspre Constantinople spre Skopje şi vestul Balcanilor.

Cred că este foarte posibil să existe o legătură între cele două legende, de vreme ce domnitorul Neagoe Basarab a studiat o vreme la Constantinopol, unde în mod sigur auzise de isprăvile sultanilor de-alungul timpului. Ca şi în legenda noastră, unde se spune că sacrificiul trebuia să fie al primei femei ce venea să aducă bucate soţului zidar, aceasta fiind Ana, pentru a putea fi ridicat podul Kadin ce se surpa peste noapte, a trebuit să fie sacrificată prima nevastă care trecea podul în dimineaţa următoare. Aceasta a fost soţia unuia dintre cei trei fraţi zidari ce construiau podul la comanda marelui vizir, pentru a aduce mâncare soţului său, numele meşterului zidar fiind Manol sau Manuil! În acelaşi timp, aceasta îşi rugă soţul să îi lase un sân nezidit pentru copilaşul ce îl aveau împreună, ca să fie hrănit, iar legenda noastră spune ca Ana ar fi fost însărcinată, ambele sotii de zidari având prunci. O legendă ce a și dat numele satului de Nevestino (nevasta).

Legenda podului Kadin merge mai departe şi dezvăluie că femeile din sat au rupt câte o bucăţică dintr-o piatră a podului pentru a o pune într-o cană cu lapte pe foc, fiind convinse că această băutură odată băută le va ajuta să aibă lapte pentru copii…

La capetele podului se află fântâni cu apă de izvor, fiind foarte căutate de săteni. Şi peste drum de Mănăstirea Curtea de Argeş se află Fântâna Meşterului Manole, unde se spune că acesta s-ar fi prăbuşit când a încercat să sară precum ICAR de pe biserica Mănăstirii, pentru a coborî, scările fiindu-le luate de domnitorul care nu vroia ca cei „zece meşteri mari, calfe şi zidari”, să mai poată construi şi în altă parte mănăstiri atât de frumoase.

Şi aceasta nu ar fi singura legendă a podului Kadin, aşa cum şi legenda Anei lui Manole are mai multe versiuni, însă ceea ce este confirmat cu precizie este faptul că în construcţia podului s-a descoperit încorporată o piatră antică pe care scria Pautalian, probabil provenită de la vechiul oraş roman Pautalia, actualmente Kyustendil, destinaţie EDEN a Bulgariei, aflat  la numai 12-13 km de Nevestino, ce se mândreşte cu fortăreaţa antică Hisarlaka şi cu multe festivaluri anuale.

Se pare că miturile şi legendele unui popor au acel farmec ce îi determina pe oameni nu numai să le ducă mai departe şi să le păstreze viu misterul, dar să îi şi inspire pentru propriile sale legende şi mituri.

De reţinut:

Cum ajungi: în circa 100 de km de la Sofia, coordonate GPS 42° 17´ 2.0040” N, 22° 41´ 27.9960” E. Podul Kadin se poate vizita în drum spre Muntenegru sau spre Grecia.