Podoabele din metal și rolul lor în timp
Expoziția Podoabe din metal. Istorie și Tradiție în Țara Românească de la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din București
Bijuteriile au fascinat încă din timpuri străvechi omenirea și au reprezentat mereu un motiv de mândrie, dar și de dispută, fie că vorbim de cele realizate din metale prețioase, precum aurul și argintul, fie că sunt lucrate din os ori din metal.
Despre o astfel de expoziție, cu podoabe din metal, vă povesteam în articolul precedent, în care anunțam vernisajul acesteia, o expoziție în care s-a dorit prezentarea rolului acestora în Țara Românească, în decursul timpului.
Expoziția Podoabe din metal. Istorie și Tradiție în Țara Românească de la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din București cuprinde nu mai puțin de 90 de obiecte din metal, dar și accesorii ale portului popular românesc ori al etnicilor din Balcani.
Poate că în zilele noastre podoabele nu mai sunt o modă, dar în trecut, acestea aveau nu numai un rol de podoabă, ci și unul de comunicare, după cum a menționat prof. dr. Adina Nanu, care a contribuit semnificativ la realizarea expoziției, alături de curatoarea dr. Ioana Duicu (cu exemplare din propriile colecții). “Bijuteriile sunt martori ai istoriei și operă de artă, spunând multe despre cei care aleg să le poarte și fac parte din etnii diferite, reușind, astfel, să se facă o diferențiere, o deosebire” (A. Nanu).
Am aflat că astfel de podoabe au și o parte utilă, precum cataramele, cordoanele, lanțurile, ce porneau de sub pafta și de care se atârnau bricege sau cuțite.
Interesant este că aceste podoabe îngrijit lucrate cu migală, măiestrie și artă spuneau multe nu numai de apartenență, dar și de vârstă, sex, moment ori etapă din viața celui care le purta. De exemplu, femeile gravide purtau paftale mari pentru protecția fătului, o astfel de podoabă având rol protector. De altfel, paftalelor li se atribuia și un rol magic, misterios, păzind posesorul de duhurile rele.
Și bănuții atârnați la cercei ori în salbă au rol de protecție, atât în lumea musulmană, cât și creștină, forma rotundă fiind un simbol solar (grecii foloseau mult monezile).
În cadrul expoziției am văzut și cordoane cu pafta, costume de aromân, lanțuri, inele, costum de bulgăroaică, de româncă din Vlașca, cercei, salbe, plastroane, fruntare, ocazie cu care am mai aflat că tot harnașamentul de podoabe putea cântări chiar 5 kilograme de bijuterii! Ca să nu mai spun că întreg costumul specific portului putea ajunge și la 25 de kilograme, (greutatea mare fiind a costumelor țesute cu fir de aur sau metal).
Fruntarele erau purtate atât de femei, cât și de copii, de care se atârnau bani sau cruciulițe. Paftalele mari se întâlnesc atât în Bulgaria, cât și în Grecia, dar și în Serbia.
Ca material, podoaba din metal era realizată din aliaje semiprețioase sau comune și era prezentă atât pe veșmântul rural, cât și pre-urban.
Mie mi s-a părut o expoziție interesantă, mai ales prin prisma informațiilor auzite la vernisaj și chiar dacă astăzi bijuteriile din metal voluminoase nu mai sunt o modă, ele pot atrage privirile către cea care are curajul să le poarte! Mai ales dacă achiziționăm o astfel de podoabă de prin călătoriile noastre…
De reținut:
- expoziția mai este deschisă numai până pe 3 august 2014, între orele 11.00-19.00
- locație: sala „H. H. Stahl” a Muzeului Satului din Șos. Kiseleff, nr. 30