Pietre misterioase: Trovanții de la Costești
Trecuse ceva timp de când am aflat de existența acestor formațiuni pietrificate ciudate ovale sau rotunde care se desprind dintr-un deal nisipos al satului Costești, așa că, atunci când am avut ocazia să trec prin zonă am oprit pentru a vedea cu ochii mei faimoasele “pietre care cresc singure”, cum mai sunt cunoscuți trovanții de către localnici…Alții le atribuie origini extraterestre, iar legendele se întrec unele pe altele și nu se sfiesc să le asocieze cu duhuri necurate ori comori ascunse și păzite cu strășnicie, numai bune în a le spori misterul și farmecul.
Zona nu este îngrădită, e un muzeu în aer liber în care suntem invitați chiar în mijlocul pietrelor ce s-au desprins și și-au găsit culcuș în iarba din fața dealului. Acestea nu sunt altceva decât niște «cimentări locale ale masei nisipurilor ce îi conțin», aflate în zona deluroasă nisipoasă ce o vedem astăzi, rezultatul depozitării nisipului și pietrișului transportat de râuri de pe continent în bazinul de sedimentare de aici, considerat un fel de «deltă», dacă este să ne întoarcem la istoria locului acum mai bine de 6.5 milioane de ani.
Întreg procesul de formare este prezentat în arealul muzeului, observând că același sol nisipos producător de «trovanți» se găsește și sub șoseaua ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, rezervația naturală geologică (din 2005) întinzându-se, de fapt, pe întreg teritoriul satului Costești, aflat la câțiva kilometri de Horezu, având o suprafață de 1.10 hectare.
Adevărat sau nu, se spune că aceste pietre… trăiesc, pe suprafața acestora putându-se vedea alte forme asemănătoare cu piatra «mamă», care s-ar mari ca și când ar avea viață, un fenomen considerat de specialiști, unic în lume. Datorită acestui fenomen de creștere bizar, ajutat de apa de ploaie, legenda spune că nu este bine să fii în preajma lor…Nu aș putea afirma că m-am simțit ciudat lângă ele pe timpul zilei, însă, la o vizită nocturnă, în liniștea nopții spartă doar de cele câteva vehicule care treceau pe șosea, am încercat un soi de neliniște… Când nu mai trecea nicio mașină, aveai senzația că pietrele respiră, că vorbesc, tăcerea apăsătoare fiind întreruptă doar de o briză rătăcită ce mângâia copacii din jur.
Apropiindu-mă prea mult de ele în miez de noapte, m-a cuprins o teamă inexplicabilă, chiar o senzație de disconfort, lângă aceste formațiuni solide stranii, despre care unii pot jura că mișcă și trosnesc…
Am grăbit pasul, totuși, spre mașină și am revenit pe lumină pentru a îi vedea pe îndelete în această arie de numai 100 de metri pătrați, descoperită în 1994 de niște arheologi.
Cred că este interesantă și a doua locație a acestora pe teritoriul aceluiași sat, de-alungul pârâului Gresarea, ce se varsă într-un altul de lângă satul Oteșani 16 km de Horezu), unde am înțeles că pot fi văzute și formațiuni mai mici sau mai diforme, scoase la suprafață de nisipul aflat pe malul acestuia.
Dacă nu i-ați văzut încă, încercați o experiență nocturnă, va asigur că nu va fi ușor uitată…Și dacă nu ajungeți la Muzeul Trovantilor de la Costești, poate îi admirați pe cei de lângă Buzău ori Sibiu și, de ce nu, faimoasele pietre sferice din Parcul Național Theodore Roosvelt din Dakota de Nord.
De reținut:
- Localizare: Pe DN 67 Râmnicu Vâlcea-Târgu Jiu, la intrare în Comuna Costești
- Intrarea este gratuită
Muzeul Trovantilor este primul sit geologic amenajat in Romania. Sculptorul Alfred Dumitriu, care a propus conceptul de amenajare, spunea ca fiecare trovant este o lectie de arta pe care natura ne-o ofera gratuit. Tocmai ideea de a-i face pe vizitatori sa redescopere aceasta frumusete a stat la baza proiectului pe care l-am coordonat si realizat, in anul 1995, cu ajutorul colegilor si studentilor de la Facultatea de Geologie si Geofizica, Universitatea din Bucuresti.
Stimate d.nule profesor, unde as putea găsi informații despre celelalte 2 locuri misterioasa, de lângă Sibiu si Buzău, Explicații tehnice dar si cum se ajunge si care este perioada din an cand este raccomandabila vizita?
Va multumesc
Buna seara!
Spectaculosi sunt trovanti de la Bozioru, din Geoparcul Tinutul Buzaului si cei de pe Valea Doftanei – Valea Moraroasa (Brebu/Doftana), aproape de Cimpina. De asemenea, in fata Muzeului de Geologie din Bucuresti este un trovant deosebit.