Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia, un loc plăcut de relaxare aproape de Bucureşti

De Palatul Mogoşoaia, declarat monument istoric, am auzit în nenumărate rânduri, ştiam că a fost construit acum mai bine de 300 de ani de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, ca reşedinţă de vară, chiar pe malul lacului Mogoşoaia, însă nu îl vizitasem niciodată şi nici nu îmi închipuiam cum arată zona în care este ridicat.

Palatul Mogoşoaia poartă amprenta stilului brâncovenesc (românesc renascentist), cum altfel? Piatra sculptată şi motivele ornamentale florale folosite că decor pun bazele « primului stil românesc ».

Confiscat de turci, răscumpărat şi apoi intrat în posesia familiei Bibescu, deteriorat de bombardamente în timpul primului război mondial, renovat apoi de către aceştia, naţionalizat şi devastat, necesitând reconsolidări după cutremurul din 1977, Palatul Mogoşoaia a fost transformat în muzeu, astăzi adăpostind tablouri, tapiserii, covoare şi piese de mobilier din vremea Brâncovenilor, dar şi artă contemporană.

Înainte de a intra în curtea Palatului am mers pe o alee superbă flancată de copaci, aşa cum îi şade bine unui domeniu « princiar », inclusiv pe lângă o grădină ce păstrează aceeaşi linie ca cea de pe malul lacului.

Am lăsat Biserica Sf. Gheorghe pe partea stângă, aceasta fiind prima construcţie pe pământurile cumpărate de Brâncoveanu pe vremea când era postelnic, reuşind să termine zidirea acesteia chiar înainte de a deveni domn al Ţării Româneşti. Pisania bisericii, săpată în piatră și așezată în pridvor deasupra ușii de la intrarea în pronaosul bisericii, ne dezvăluie că:

Svânta această biserică a cărei hram sfântului mare mucenic Gheorghe din pajiște, spre slava Domnului celui în trei obraze și o ființă Dumnezeu să mărește și să proslăvește în veci, o au ridicat și au făcut Constantin Brâncoveanu neprestan să se cânte și să se slăvească și apoi ca bună pomenire lui și părinților lui în neuitatul să lase și să rămâie, care s-au zidit în zilele creștinului Domn Io Șerban Cantacuzino de la spășenia lumii 1688 Septemvrie din zile 20.

Pentru vizitarea bisericii este bine să veniţi dimneaţă, deoarece biserica este deschisă numai în timpul slujbelor şi serviciilor religioase.

Citeşte şi Mănăstirea Hurezi, prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu

Am trecut apoi pe sub Turnul Porţii care oferă o panoramă deosebită asupra Palatului şi în jurul acestuia, străjuind intrarea în curte. De sus am putut vedea în ansamblu, pe partea stângă, fosta Casă de Oaspeţi, construită de Nicolae Bibescu pe locul unui conac, denumită Vila Elchingen, după numele de fată al soţiei sale, devenită casă de creaţie şi acum un hotel cu restaurant şi un centru de conferinţe, împodobit între arcade cu jardiniere de flori şi Cuhnia sau bucătăria brâncovenească, pe partea dreaptă, folosită ca spaţiu pentru expoziţii şi alte evenimente.

În faţa noastră se întindea Palatul Brâncovenesc, principala clădire a complexului de la Mogoșoaia, format din parter şi etaj. Încăperile de la parter erau destinate servitorilor. Astăzi sunt nişte spaţii expoziţionale în care am putut vedea câteva picturi şi artă grafică, la vremea vizitei noastre. Aici există şi o scară spiralată extrem de îngustă, care te poate duce la etaj şi probabil că aceasta era folosită de către slujitori pentru a ajunge sus. Etajul era destinat în exclusivitate domnitorului şi familiei sale.

Am parcurs turul acestuia într-o ambianţă muzicală plăcută datorată unei repetiţii la pian a unuia dintre muzicienii care urmau să concerteze aici, având în vedere că Palatul Mogoşoaia găzduieşte numeroase concerte şi recitaluri.

Am parcurs sălile acestuia rând pe rând: Sala Italiană care expune mobilier florentin, un vas de ceramică, uşa fiind pictată cu icoana Sf. Spiridon, o consolă de lemn, picturi anonime, în anticamera acesteia fiind şi câteva tablouri reprezentând oraşul Milano, o măsuţă neagră cu intarsii din sidef, o fructieră.

În Sala Franceză, care a fost odinioară sufrageria Marthei Bibescu, am remarcat urnele decorative din metal turnat, o supieră din faianţă, ilustraţii, gravuri, o scoarţă basarabeană, tablouri semnate de Georg Baltasar şi Jacques Calot, un şemineu cu ceas.

În Sala Fanariotă există un costum din Balcani, un vas din ceramică pe o măsuţă cu intarsii din sidef, o scoarţă moldovenească cu influenţe din Persia (sec. XIX), dar şi tablouri.

În Sala Scoarţelor găsim înşiruite o serie de scoarţe olteneşti, moldoveneşti şi munteneşti din sec. XVIIX-XX, aici fiind amenajată sala de concerte, unde cânta şi artistul nostru la pian. Cred că un concert de Chopin ascultat aici are un farmec aparte…

În Sala Transilvană am întâlnit portrete, o masă Biedermeier (Austria sec. XIX).

Sala care mi s-a părut a respecta istoria acestui Palat a fost Sala Sfatului Domnesc unde există un tron şi strane înşiruite în lungul pereţilor, aceştia fiind decoraţi cu scoarţe olteneşti cu păsări de curte, cu pomul vieţii păzit de lincşi sau cu lişiţe. Tot în această sală există o icoană şi o ţesătură veneto-bizantină, dar şi tabloul domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Sala Cancelariei Domneşti deţine hrisoave boiereşti emise de Brâncoveanu în 1695, Actul de Întemeiere a Mănăstirii Antim din 1711, Stema Mitropolitului Evanghelie şi un basorelief cu stema Ţării Româneşti, dar şi un pian.

După ce am admirat Sala Ortodoxă şi Sala Turco – Persană decorată cu ţesături brodate, fâşii ţesute, şi covoare, uimiţi fiind (la propriu) şi de piesele sculptate realizate de artişti contemporani, am coborât de la acest etaj pe Scara de Onoare unde se află numeroase tablouri, printre care şi cel al Domnitorului Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi şi stema Cantacuzinilor în lemn sculptat.

Pivniţa Palatului adăposteşte acum lucrări de artă sub formă de tablouri şi sculpturi care mi-a creat impresia mai mult a unui depozit, decât a unui spaţiu expoziţional.

În partea dreapta a Palatului se află Gheţăria, unde se ţineau cuburi imense de gheaţă, iar în incinta domeniului se mai află Cavoul familiei Bibescu şi Serele de flori construite de arhitecţi francezi.

Grădina care înconjoară Palatul este deosebit de frumoasă şi nu vreau să mă gândesc că fusese abandonată pentru mulţi ani înainte de Revoluţia din 1989. Din grădina din spatele acestuia, în formă de labirint din gard viu, se pot admira vile mândre care se oglindesc în apa lacului Mogoşoaia, priveliştea fiind seducătoare şi relaxantă.

Acest palat nu poartă numai o amprentă istorică, reprezintă şi un centru cultural, prin concertele care se susţin aici, existând chiar o stagiune muzicală, dar şi prin expoziţiile temporare şi vernisajele pe care le găzduieşte, precum şi alte manifestări culturale.

În acelaşi timp, este o oază de linişte binevenită pentru a scapa de stresul cotidian, o plimbare prin grădinile italiene şi parcul englezesc al acestuia, frecventat altă dată de pesonalităţi şi diplomaţi, având puterea de a ne destinde şi de a ne încărca de energie pozitivă.

De reținut:

• Adresă: Mogoșoaia, județul Ilfov, la circa 14 km de București
• Cum ajungi: cu metroul până la Parc Bazilescu, iar apoi cu autobuzul 460 sau maxi-taxi
• La Palatul Mogoşoaia se organizează o serie de evenimente, concerte şi festivaluri.
• Site oficial: http://www.palatebrancovenesti.ro