Muzeul de Istorie a Artei din Viena – unul dintre cele mai importante muzee din lume

Vă povesteam de prima zi în care am ajuns în Viena și nu mai aveam timp să pornim în vizitarea atracțiilor turistice, motiv pentru care am dat o fugă până pe muntele Kahlenberg, aflat la o oră de oraș, pentru a vedea o superbă panoramă a acestuia.

A doua zi, după recomandările administratorului apartamentului în care am locuit, am purces spre Stephansplatz pentru a începe ziua cu o vizită a Catedralei Sf. Ștefan, Muzeul Mozart, Palatul Hofburg și, deși eram destul de obosiți de atâta mers și alergătură, nu ne-am putut abține să nu intrăm în Muzeul de Istorie a Artei (Kunsthistorisches Museum), care nu se află departe de Palatul Hofburg, traversând ringul vienez spre Cartierul Muzeelor, în Piața Maria Theresa vizavi de Muzeul Natural de Istorie, precum două surate gemene.

Dacă unele dintre celebrele clădiri din Viena au devenit muzee pe parcurs, așa cum se întâmplă cu multe dintre muzeele lumii, Palatul Artelor, o superbă clădire dreptunghiulară cu domul sau de 60 de metri înălțime, decorată cu marmură și fresce în interior, stucaturi și sculpturi în medalioane pe tavane și care găzduiește Muzeul de Istorie a Artei, a fost construit de către împăratul Franz Joseph în acest scop cu intenția de a adăposti colecțiile de tablouri și alte obiecte de artă ale Casei de Habsburg, îmbogățindu-se necontenit pe parcursul celor mai bine de 125 de ani de existență, muzeul fiind deschis publicului în anul 1891.

Urcând pe scările somptuoase ale holului de la intrarea în clădirea muzeului și a cărei construcție s-a întins pe parcursul a 20 de ani, am fost impresionați de cei doi lei ce ne așteptau la capătul acestora, ca niște paznici,  flancând o sculptură a lui Antonio Canova reprezentându-l pe Theseus, un erou mitologic ucigând un centaur.

Colecția bogată a muzeului însumează mai bine de 4500 de ani de istorie, tocmai din îndepărtatul Egipt antic și aici trebuie să spun că am fost profund impresionată de colecția de artă egipteană și orientală, și nu întâmplător, având în vedere că este prima din lume de acest gen, cu peste 12.000 de obiecte expuse.

În sălile în care se află această colecție am putut vedea statuete, busturi, idoli, pietre de mormânt inscripționate, cărți funerare, sicrie, sarcofage, mumii atât de oameni, cât și de animale, oase, cutii de bijuterii și cosmetice, podoabe și bijuterii diverse, dar și morminte aranjate pe secțiuni, după cum se referă la artă, cultul morții, cultură și istorie.

O altă colecție vizitată a fost cea de arta clasică, care expune mai mult de 2500 de obiecte ale artei elene și romane, cuprinzând diferite vase (am remarcat un vas cu imaginea lui Hercule și a lui Busiris – ceramică grecească) și alte obiecte, precum si colecția de sculptură și artă decorativă, care cuprinde basoreliefuri (precum Isis Traian – sculpturi portrete ), camee, în cadrul artei decorative (reprezentând un vultur, bustul împăratului Claudiu), începând chiar cu bronzului.

Galeria de pictură, situată la etajul al II-lea, cea mai mare colecţie din lume, m-a impresionat cu picturile aparţinând unor iluştri artişti, dintre care aş menţiona: Madonna lui Caravaggio, o serie de tablouri dedicate copiilor familiei de Habsbourg şi aici amintesc tablourile lui Diego Velasquez reprezentând-o pe Maria Tereza infant – o mică prinţesică cu bucle aurii, în mai multe rochiţe şi la vârste puţin diferite, cel mai cunoscut fiind « Teresa în rochie albastră »; Jacoppo Tintoreto – Susana în baie, o femeie voluptoasă cu corpul un pic disproporţionat faţă de cap şi care este urmărită de nişte voyeri; Paris Bordone, având un tablou ce reprezintă o femeie cu sânii dezgoliţi; Brescian – portretul unei doamne tinere; câteva tablouri semnate de Tizian (cum ar fi « Nimfa şi pastorul », care ne duce cu gândul la iubirea dintre Paris şi Enona, surprinşi iubindu-se la umbra unui copac); Giovanni Bellini – tânăra doamnă făcându-şi toaleta, o femeie goală acoperită de o eşarfă uitându-se în oglindă şi aranjându-şi părul; Pardenone şi cu al sau Portret de muzician; Raphael cu a sa Madonnă pe pajişte cu copii; Canaletto, care reuşeşte să redea fiecare detaliu a peisajelor sale că într-o fotografie, cum ar fi tabloul ce reprezintă palatul Schonbrunn sau o impresionantă vedere asupra Vienei din Palatul Belvedere; Laura lui Giorgione înconjurată de crenguţe de dafin; autoportretul lui Rembrandt.

Giuseppe Arcimboldo, celebrul pictor italian care a devenit pictor al Curţii Vieneze, mi-a plăcut la nebunie cu picturile sale satirice din seria celor patru elemente sau anotimpuri în care denotă o imaginaţie ciudată, combinând metaforic diverse obiecte, fructe, animale pentru realizarea figurilor sale, în muzeul din Viena fiind expuse Apa şi Focul, Iarna (care simbolizează bătrâneţea) şi Vara (care reprezintă adolescenţa).

Colecţia de picturi care reprezintă şcoala italiană, germană, flamandă, franceză, olandeză şi spaniolă mai cuprinde şi alte tablouri semnate de Veronese, Anthony van Dyck, Guido Cagnacci, Salvator Rosa, Rubens, Jan Steen, Vincenzo Catena şi Pieter Bruegel.

Mai există şi o colecţie de diverse obiecte, unele dintre ele făcând parte din camera de curiozităţi (Kunstkammer} de la cele naturale sau de la cele lucrate în bronz şi fildeş la cele din aur, dar şi alte obiecte de la cele din lemn la cele din piatră, precum şi tapiserii (pahare, vase, cutii, statuete, busturi, cadrane), însă şi o colecţie numismatică şi o bibliotecă care cuprinde cărţi cu informaţii despre toate colecţiile din muzeu, însumând peste 250.000 de volume.

Pentru a vizita pe îndelete Muzeul de Istorie a Artei din Viena, trebuie să aveţi la dispoziţie cel puţin 2-3 ore, să puteţi admira toate colecţiile cum se cuvine, pentru a vă îmbogăţi spiritual şi a vă astâmpăra setea de cunoaştere…

De reținut:

• Preț bilet: 15 euro/adult (2017)
• Site oficial: http://www.khm.at/