Mănăstirea Zamfira – una dintre operele de artă ale lui Nicolae Grigorescu

Atunci când mergi spre Slănic Prahova, ți se ivește ocazia de a vizita Mănăstirea Zamfira, monument istoric pictat de Nicolae Grigorescu. Așa ne-am decis noi să vizităm acest complex monahal la întoarcere, dacă ne permitea vremea, pentru că era capricioasă. Mănăstirea Zamfira este situată la cca 15 km. de orașul Ploiești, unde se poate ajunge atât din drumul județean, cât și din DN1A, aflându-se în capătul satului Zamfira.

Când am ajuns aici, m-a frapat asemănarea cu Mănăstirea Ghighiu, aflând ulterior că Mănăstirea Zamfira a fost ctitorită de arhimandritul Eftimie, stareț al Mănăstirii Ghighiu!

Această mânăstire este pictată în întregime de Nicolae Grigorescu în tinerețea sa, o parte a contractului semnat de însuși pictorul aflându-se înrămat în Muzeul Mănăstirii, fiind singura pictură în frescă a acestuia. Catapeteasma bisericii, pictată în ulei, a fost lucrată în stil baroc la Mănăstirea Căldărușani.

Numele acesteia se trage de la o jupâniță (Zamfira), deoarece mănăstirea s-a ridicat pe pământurile sale și este înconjurată de chilii, ca niște căsuțe cu prispă sau cerdac din lemn sau piatră, diferite de cele ale Mănăstirii Ghighiu totuși, dar înconjurată de aceeași curte frumoasă și plină de zambile, panseluțe, trandafiri și alte flori plăcute privirii, care îți imprimă o liniște și o stare de pace adâncă. De asemenea, există o livadă foarte mare și plăcută, îngrijită de măicuțe.

Biserica mare a fost sfințită în anul 1857, la un an de la terminarea construcției și poartă hramul Înălțarea Domnului și a Sfântului Nifon. mitropolitul care a hotărât zidirea bisericii.

De remarcat este faptul că pictura lui Grigorescu fusese acoperită cu tempera peste fumul de lumânare depus pe pereți în anul 1904, deoarece nu se mai distingeau picturile, acest lucru mâhnindu-l adânc pe marele pictor.

În anul 1952 s-a spălat tempera și s-a restaurat pictura originală, lăsându-se doar o singură pictură în tempera a pictorului Toma Vintilescu, cum se intră în biserică, pe peretele din stânga, descoperindu-se doar un fragment din pictura lui Nicolae Grigorescu.

Citește și Casa în care Nicolae Grigorescu şi-a petrecut ultimii ani din viaţă, devenită muzeu memorial

Din cauza cutremurelor care au avariat biserica, la finele anilor 1980, aceasta s-a consolidat prin tencuială și zugrăveală, iar între anii 1986-1989 biserica a fost restaurată de pictorul restaurator Ion Chiriac.

În incinta Mănăstirii se află un muzeu cu obiecte bisericești (cruci, cănuțe de aghiazmă, alte vase sfinte, lingurițe, cărți, haine preoțești, icoane pictate pe lemn și sticlă, un chivot cu Împărații C-țin și Elena, prevăzut cu un sertar unde se ținea prima împărtășanie, etc. ). Există și o cruce de campanie pictată de Grigorescu, iar în interiorul suportului de lemn, scrie cu litere chirilice locurile pe unde a „umblat” crucea. Mai găsim în muzeu și prima strană, dar și a două, îmbrăcată în piele.

De asemenea, în incinta complexului monahal se mai află și mormintele unor membri ai familiei lui Nicolae Iorga.

Plimbându-mă agale pe aleile Mănăstirii, într-o chilie în cerdac am descoperit o măicuță care picta chipul lui Isus Cristos pe o cruce mare de lemn, ivindu-se ochilor și alte icoane pictate, probabil, de aceeași măicuță. În general, aici măicuțele realizează covoare, cusături artistice și alte lucruri care necesită multă dibăcie.

Se mai țin slujbe aici, dar nu se mai fac nunți de câțiva ani, existând o altă biserică pentru enoriași în curtea cimitirului, cu hramul Sfintei Treimi. Cu drag vă invit, însă, să o vizitați, măcar pentru opera marelui Grigorescu!

Citește și Biserica “Sfântul Gheorghe” din Puchenii Mari – opera lui Nicolae Grigorescu