Mănăstirea Comana, un loc spiritual încărcat de istorie

Prea puţine lucruri ştiam despre această mănăstire…Dacă nu ar fi fost vizita la Biserica din Drăgănescu pictată de parintele Arsenie Boca, poate că nu aş fi ajuns atât de curând la Mănăstirea Comana, fiind tot în judeţul Giurgiu, la o distanţă de doar câţiva kilometri una de alta.

Mănăstirea a fost prima dată ctitorită de Vlad Ţepeş în 1461. Având în vedere că la acea vreme multe biserici se construiau încă din lemn, nu a trecut mult ca aceasta să fie ruinată, astfel că actuala mănăstire a fost recladită în 1588 de către Radu Şerban, domnitor al Ţării Româneşti, care avea proprietăţi în zonă, fiind de origine din Mironeşti.

Pe vremea lui Vlad Ţepeş, locul pe care este ridicată Mănăstirea era o insulă, iar accesul se facea cu ajutorului unui pod de lemn, fiind ţinuturi mlăştinoase. Tocmai datorită acestor terenuri putem admira astăzi Delta Neajlovului.

Deşi biserica Mănăstirii a fost construită din lemn, fundaţia a fost de cărămidă, astfel se explică faptul că au rămas mărturii ale vremii, iar peste această fundaţie reconsolidată s-a ridicat noua biserică, păstrându-se şi din zidurile vechii mănăstiri, refăcute, aceasta căpătând un aspect de cetate.

Un lucru pe care nu l-am cunoscut anterior este faptul că se presupune că aici a fost înmormântat trupul lui Vlad Ţepeş, fiind ucis undeva pe drumul Bucureşti-Giurgiu, iar obiceiul vremurilor era acela ca ctitorii să fie înmormântaţi în bisericile construite de către aceştia. Astfel că aici şi-ar fi găsit linistea eternă unul dintre cei mai temuţi domnitori.

Tot aici au fost înmormântaţi Radu Şerban (după ce, iniţial, fusese înmormântat în catedrala Sf. Ştefan din Viena, oraş în care îşi găsise sfârşitul) şi parte din familia sa, Nicolae Pătraşcu, fiu al lui Mihai Viteazul, domnitor al Ţării Româneşti, dar şi membri de vază ai familiei Cantacuzino. Dealtfel, Şerban Cantacuzino este cunoscut ca fiind al treilea ctitor al Mănăstirii (1703).

Grav afectată de cutremurele din ultimul secol, Mănăstirea a beneficiat de reparaţii capitale, care încă se văd cu ochiul liber, nefiind terminată.

Cinci clopote care sunt închinate Sfintei Cuvioase Paraschiva, Sfântului Nicolae, Sfântului Nectarie, Sfântului Ioan Botezătorul şi Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pot fi admirate în incinta Mănăstirii. Clopotele vechi închinate Sfintei Ecaterina, precum şi Sfântului Vasile au fost şi ele restaurate.

Mănăstirea este amplasată într-un loc deosebit de frumos. Vara trebuie sa fie o minunăţie aici. Din curtea interioară poţi ieşi spre apă plimbându-te pe firul acesteia, adăpostindu-te într-un foişor dacă este prea mult soare.

Ici-colo am dat peste nişte cruci, probabil de la un fost cimitir. Ce m-a frapat au fost scările care duceau la baltă. Pe fiecare treaptă stau scrise păcate şi virtuţi. Ce bine ar fi ca odată ce păşim pe ele să scăpăm de păcate şi să ne asumăm virtuţile!

Pictura bisericii m-a orbit de frumusete. I-am putut zări pictaţi pe Adam şi Eva chiar când aceasta îl ispiteşte cu mărul, dar şi scena izgonirii din rai…Racla cu moaştele Sfintei Ecaterina odihneşte în naos, iar icoana Sf. Nicolae este făcătoare de minuni, fiind şi hramul bisericii.

Mănăstirea adăposteşte şi un muzeu care era închis, din cauza reparaţiilor, dar sper ca să îl pot vizita în primăvară sau vară.

În puţine biserici simt nevoia să revin. Aici, parcă m-aş mai întoarce o dată! Vă invit să o vizitaţi şi voi şi dacă vă prinde foamea încercaţi câteva bucate la Casa Comana, unde puteţi rămâne şi peste noapte. Nu o să regretaţi!

De reţinut:

Cum ajungi din Bucureşti (39 de kilometri din centrul capitalei): mergeţi pe DN6 spre Rahova-Bragadiru-Cornetu- Mihăileşti, apoi pe DJ412A spre Adunaţii Copăceni – Comana (dacă vreţi sa ajungeţi mai întâi în Drăgănescu, altfel o puteţi lua pe DN6 spre Giurgiu prin Jilava – 1 Decembrie – Adunaţii Copăceni – Comana)

Adresa: Str. Radu Serban nr. 392, com. Comana, Giurgiu

Site oficial: http://www.manastireacomana.ro/