Lazise – un orăşel romantic pe malul lacului Garda

Atunci când vorbesc de Italia, parcă nu mai contează despre ce oraş vreau să povestesc…Pentru mine, Italia a reprezentat dragoste la prima vedere şi de câte ori am avut ocazia să ajung în această ţară minunată, de fiecare dată am savurat-o cu nesaţ şi am plecat cu regrete.

Unul dintre oraşele care m-au fascinat şi pe care il ador, este Lazise, ce face parte din provincia Veneto, aflată în apropiere de Verona, la cca 20 de kilometri.

Destinaţia noastră era Pastrengo şi Verona, dar am avut bucuria de a ne opri câteva ore şi în Lazise, care m-a cucerit iremediabil!

Din Pastrengo am ajuns pe partea estică a oraşului Lazise. Sunt mai multe posibilităţi de a ajunge din Pastrengo în Lazise (noi am ales drumul principal, respectiv SP5).

Locul în care am oprit pentru a ne plimba la pas prin acest oraşel provincial a fost chiar în dreptul castelului Lazise, un castel construit în secolul al XIII-lea într-o zona în care casele erau construite pe marginea lacului pe niste piloni uriaşi de susţinere, care se mai văd şi astazi din loc în loc şi care transmit un farmec aparte, cu atât mai mult cu cât au dat numele micului oraşel, Lazise însemanand “sătucul de pe lac”.

Chiar dacă în trecut oraşul era dominat de pescari, astăzi se bucură de un real interes din partea turiştilor, fiind plin de magazine, restaurante şi hoteluri.

Am trecut pe sub poarta Castelului fara a-l vizita şi ne-am îndreptat spre portul în care se află şi Biserica San Nicolo. Frescele acestei biserici datează din secolul al XII-lea.

Pană să ajungem în port, am fost “furaţi” de magazinele cu suveniruri de unde puteam cumpăra magneţi, produse din ceramică, articole de marochinarie, ghiduri turistice. Tot privind vitrinele şi admirându-le, dar şi cumpărând câte ceva, am fost “treziţi” de frumuseţea lacului şi de bărcuţele care se odihneau liniştite în port.

Dacă vrei să guşti ceva, o poţi face la cele câteva mici restaurante îmbietoare, cum ar fi Ristorante 23 şi Taverna Marconi.

Aici, e imposibil să nu te fure peisajul şi să nu îţi doreşti ca timpul să stea în loc. Am stat şi noi pentru câteva şedinţe foto, de parcă lumea se termina aici şi trebuia să luăm cu noi o parte din ea…

În Piazza Vittorio Emanuelle al II-lea, numită aşa după primul rege al Italiei reunificate, se află şi o expoziţie cu ambarcaţiuni, chiar în clădirea Bibiliotecii Civice.

După ce am vizitat expoziţia, am pornit pe malul lacului, bucurându-ma de momentele perfecte pe care le trăiam. Am savurat o înghetată italienească de la una din numeroasele gelaterii şi am plecat cu regretul că nu am avut mai mult timp la dispoziţie pentru a-l vizita, dar cu certitudinea că voi reveni curand!