La pas prin Roma, mini ghid de călătorie (2) – Piaţa Colosseum-ului: Amfiteatrul lui Flavius, Arcul lui Constantin, Templul Venerei şi al Romei

Imediat ce am ajuns în Roma, după ce ne-am cazat la Hotelul Holiday Inn Express – San Giovanni, am plecat sa vizitam Piata Colosseumului, pe care urma să o strabatem zilnic de mai multe ori, ținand cont că majoritatea atracțiilor turistice de prim rang se înșiră din Via dei Fori Imperiali, traversând Piața Veneția spre bulevardul principal al Romei – Via del Corso și până în Piazza del Popolo, traseu pe care îl recomand să il faceți pe jos.

Parcurgând traseul de mai sus puteți vizita Colosseum-ul, Forul Roman, Columna lui Traian şi Forul lui Traian, Monumentul lui Victor Emmanuel al II- lea, Muzeul de Artă, Galeria Doria Phamfili, Pantheonul, Fontana di Trevi, Piaţa Spaniei şi Piaţa Poporului. Alte sfaturi cu vizitarea Romei puteți citi în articolul Roma – tips.

Dacă treceam zilnic prin piața Colosseumului se datora faptului că eram cazați în zona Tuscolana și străbăteam centrul Romei cu autobuzul. Nu prea am folosit metroul și vă recomand să vizitati Roma pe jos ori cu autobuzul, pentru că Roma trebuie traversată la suprafață. După cum se știe, Roma este un muzeu in aer liber, iar dacă veți cumpăra Roma Pass aveți transportul de suprafață inclus, inclusiv vizitarea Muzeelor Capitoline.

La Colosseum puteţi ajunge şi cu metroul, evident, având staţie chiar în piaţă.

Amfiteatrul lui Flavius

Care este, însă, povestea Amfiteatrului Flavius, cum se mai numeşte Colosseum-ul roman? Hai să ne întoarcem în timp, pe vremea lui Nero, care chiar pe locul actualului amfiteatru construise la vremea lui un lac artificial, amenajat în valea dintre dealurile Palatin şi Eschiln, loc ochit ceva mai târziu de Împăratul Vespasian pentru a construi o arenă gigantică cu scopul desfăşurării diferitelor jocuri.

Amfiteatrul a fost inaugurat în anu 80 d. Cr., după ce a fost terminat de Împăratul Titus (construcția a durat 10 ani), ceremonie care nu a durat trei zile şi trei nopţi, ca în poveşti, ci nu mai puțin de 100 de zile! În timpul acestei mari sărbători au fost ucise peste 5000 de animale.

Nu voi spune ce dimensiuni are, pentru că nu l-am… măsurat, dar este un teatru imens, înălţimea lui ajungând la aproximativ 50 de metri acolo unde au mai rămas ziduri în picioare. Date tehnice veţi vedea şi pe panourile de informare afişate la faţa locului. Cât despre materialul folosit, « se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de fier » (sursa wikipedia). Blocurile de travertin au fost luate dintr-un orăşel din apropierea Romei. Găurile pe care le vedem azi pe pereții amfiteatrului sunt de la scoabele cu care era fixat travertinul.

Adeseori m-am întrebat dacă la spectacolele ce aveau loc în astfel de amfiteatre, publicul intra de-a valma sau exista vreo ordine. Am reuşit să găsesc răspuns la întrebare vizitând Colosseum-ul, arcadele de la parter fiind numerotate şi fiecare participant era îndreptat conform acestei numerotări, accesul fiind gratuit. Similar era probabil şi în alte amfiteatre antice.

Colosseumul avea două intrări, una obişnuită pentru oamenii de rând şi una imperială şi trei rânduri de arcade. Ieşirile se numeau “vomitoria”.

Având în vedere că noi cumpărasem Roma Pass, am fost foarte norocoşi, fiindcă nu trebuia să mai stăm la coada imensă pentru a intra, având culoar separat, pe partea stângă. Astfel, sfatul meu este să vă achiziționați Roma Pass dacă doriţi să îl vizitați, deoarece nu staţi deloc la coadă, iar la câte obiective turistice puteţi vedea în Roma, este bine să economisiţi timp și chiar bani acolo unde se poate.

Indiferent cât de cald este afară, înăuntru este o temperatură suportabilă, e răcoare, doar când ajungeţi în partea interioară sunteţi în plin soare, dar şi acolo sunt refugii unde puteţi poposi câteva minute la umbră. Vă recomand să aveți la voi o umbrelă de soare, pe care o puteți cumpăra chiar din fața amfiteatrului de la vânzătorii ambulanți, dar și o eșarfă pentru umeri (dacă sunteți doamnă, evident… 🙂 ). Și neapărat să aveți la voi apă suficientă, dacă nu mă înșel, aveți o cișmea chiar în apropiere de stația de metrou. Şi indiferent câtă lume vedeţi la coadă, să fiţi sigur că e loc pentru toată lumea, la cât de mare este, deşi pe alocuri vă puteţi ciocni unii de alţii…

Pânza numită “velarium” şi care altădată ţinea umbră, pentru ca cei 70.000 de oameni, cât încăpeau în uriașul amfiteatru, să poată rezista orelor întregi spectacolelor desfăşurate, nu a fost restaurată nici măcar parţial. Ar fi fost utilă pentru zilele toride de vară. Arena, altădată acoperită cu lemn și nisip, acum este parţial descoperită pentru a putea să îţi dai seama cum era atunci. Această pânză era manevrată de marinari din flota militară.

Durata plimbării în cerc nu este mai mult de o oră-două, din Colosseum putând admira Roma de la înălţimea acestuia.

Ceea ce m-a frapat la amfiteatru a fost sistemul complex de spaţii subterane ce se văd sub arenă, spații ce reprezentau “culisele” acestuia, locul în care se pregăteau spectacolele şi în care erau mânuite diversele maşinării şi chiar ascensoarele pentru animale. Aici era creat un mediu natural prin amenajarea de tufe, coline și lacuri. Dedesubt, existau și canale pe unde se scurgea apa în Tibru când arena era inundată cu apă pentru bătăliile navale. Atunci se foloseau conductele și apeductele de sub arenă, procesul de inundare durând numai câteva ore. Ce sistem complex pe vremea aceea! Nici nu aș vrea să îmi imaginez răgetul zecilor de lei care făceau să răsune arena la spectacole! Noroc cu centura formată din plasă metalică ce înconjura arena și care avea rolul de a împiedica accesul animalelor în tribune. De asemenea, printr-un tunel subteran, gladiatorii ajungeau în Colosseum dintr-un amfiteatru mic nimit Ludus Magnus, ce se afla în apropiere și în care aceștia se antrenau și locuiau.

O machetă a acestui sistem se poate admira pe un culoar din interior, în care putem vedea cum urcau animalele în arenă, ultima scenă a vieţii lor…

Săpăturile arheologice au mai scos la iveală și alte informații prețioase vizavi de subsolul amfiteatrului. Se spunea că aici se aflau nu mai puțin de 110 fântâni cu apă potabală, însă numai două toalete publice. De altfel, Roma este împânzită de cișmele cu apă potabilă, astfel că dacă vă este sete nu trebuie decât să purtați o sticlă tot timpul cu voi și să o reumpleți la prima cișmea.

Amfiteatrul avea patru etaje, iar participanții erau direcționați spre ele în funcție de scara socială. La primul etaj, dotat cu o platformă de marmură, aveau privilegiul de a urmări spectacolele familia imperială și cele mai importante persoane, la al doilea nivel stătea clasa mijlocie, la al treilea săracii și la ultimul etaj stăteau femeile în picioare, dar și cei mai săraci și sclavii.

Alte activități ce se desfășurau în amfiteatru și care condimentau viața celui mai mare oraș din lume la vremea aceea, pe lângă luptele dintre gladiatori, erau luptele dintre bărbați, femei și animale deopotrivă, dintre criminali și sclavi, dar și crimele publice. Sclavii aveau o soartă cruntă, putând fi câștigați la loteriile imperiale, ulterior sfârșind prin tăierea capului.

Aspectul de astăzi al Amfiteatrului lui Flavius nu se datorează doar vicisitudinilor vremii (inclusiv cutremure, care au pus problema restaurării acestuia), ci şi faptului că, în decursul timpului, bucăţi din el au fost luate şi folosite pentru ridicarea altor construcţii din Perioada Renascentistă şi Barocă, degradarea Colosseumului începând din momentul în care au încetat luptele cu gladiatori. Totodată, Colosseumul a avut și rol de cimitir, fortăreață, magazin ori locuință.

În interior există şi un magazin cu suveniruri de unde putem achiziționa diverse obiecte cu simboluri ale Romei şi cărţi interesante despre oraș, însă sunt mai scumpe decât în altă parte. În general, așa sunt obiectele aflate spre vânzare chiar la obiectivele turistice.

Arcul lui Constantin

Impunător, alături de Colosseum, se înalţă Arcul lui Constantin, care întregeşte Piaţa Amfiteatrului. Acesta are înălţimea a jumătate din amfiteatru şi trei deschideri. Numele lui provine de la Împăratul Constantin care a hotărât ridicarea acestuia (pe o structură mai veche) pentru a celebra eliberarea Romei de Maxentius în bătălia de la Ponte Milvio, scene din această luptă fiind vizibile în relief pe suprafaţa lui, semnificând intrarea victorioasă a lui Constantin la Roma.

Atât înainte, cât şi după vizitarea Colosseum-ului, am poposit şi la baza Arcului, ca atâţia turişti, pentru a-l studia pe îndelete şi pentru a avea o vizibilitate de ansamblu a Amfiteatrului, pe care cu greu îl poți prinde într-o fotografie de aproape.

În faţa Arcului, se afla o fântână arteziană conică denumită Meta Sudante, din care nu a mai rămas nimic, din păcate, fiind distrusă pentru lărgirea bulevardului Fori Imperiali.

Templul Venerei şi al Romei

Din Templul Venerei şi al Romei, ce se află în apropiere, proiectat de Împăratul Hadrianus, se mai disting câteva coloane, fiind refăcut după un incendiu, de către Maxentius. Templul a fost ridicat pe colina Velia, ce despărţea colina Palatină de dealul Eschilin, fiind parţial distrusă pentru deschiderea bulevardului Fori Imperiali.

Nici Statuia lui Nero, supranumită Colosul, în jurul căreia se învârteau carele, nu mai “luminează” Piaţa Amfiteatrului. Pentru cine nu ştie, numele faimosului teatru  se trage de la statuia colosală din bronz a lui Nero (35 m înălţime şi executată de sculptorul Zenodor), o expoziţie temporară dedicată acestuia putând vedea în interior pe unul dintre culoare. Nu știu dacă azi mai există expoziția ce includea busturi romane, statui, obiecte antice din ceramic, deoarece am vizitat Colosseumul în 2011. Statuia a fost mutată de 12 elefanţi, pentru a face loc construcţiei Templului.

Întreaga Piaţă a Colosseum-ului este impunătoare. Dinspre Via dei Fori Imperiali, cum vii din Piaţa Veneţia, drumul se opreşte chiar în dreptul Amfiteatrului, urmând ca acesta să continue în lungul lui în direcţii opuse. Duminica, atunci când bulevardul este inchis circulaţiei auto, se pot face nişte fotografii superbe din mijlocul acestuia, cu Amfiteatrul în spate.

Amfiteatrul mi se pare uluitor dacă mă gândesc la vechimea de aproape 2000 de ani pe care o are acesta, iar impresia pe care o ai acolo sus şi panorama ce ţi se iveşte privind Piaţa şi oraşul printre arcadele sale este absolut fabuloasă.

Să ajungi în Roma şi doar să treci pe lângă Colosseum, fără să calci pe urmele celor care urmăreau cu nesaţ luptele dintre gladiatori ori vânătoarea de animale sălbatice este mai degrabă o profanare… a istoriei, firește, ca și când n-ai fi ajuns niciodată în Roma…

Și un mic amănunt… Se spune că numai gravitaţia mai păstrează în picioare acum Colosseum-ul… Oare până când? …

Notă: Vacanţă la Roma-2011 

Alte articole despre Roma puteţi citi aici.