Horezu, patria ceramicii românești

Cine nu a auzit de Horezu? Situat în centrul județului Vâlcea, cam la mijlocul drumului dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, la altitudinea de 450-550 de metri, micul orășel se află într-o depresiune mărginită de Munții Căpățânii și Măgura Slătioarei. Dacă ajungeți aici vizitați neapărat atracțiile turistice cu care se mândresc horezenii, precum:

• Mănăstirea Hurezi, ridicată de Constantin Brâncoveanu (aflată, de fapt, la circa 2 km de oraș, în satul Romanii de Jos – numit inițial Hurezi – , patrimoniu Unesco, unde se află și o Expoziție a Meșterilor Populari)
• Biserica Urșani (ctitorită în 1800, un monument unic în România datorită picturii naive din interior)
• Biserica din Horezu
• Centrul de Ceramică Olari, ce include atelierele meșterilor olari, de unde putem chiar achiziționa direct produsele din ceramică. Mai mult decât atât, putem asista la procesul de fabricație, dar chiar și încerca să modelăm singuri vasele!
• Galeria de Artă Populară

Horezu este un oraș cunoscut nu numai pentru olărit cu a sa ceramică smălțuită celebră peste tot în lume, dar și pentru țesăturile și broderiile frumoase care ies din mâinile dibace ale localnicilor, pictura religioasă, cât și prelucrarea artistică a lemnului.

Cu ocazia Forumului Internațional pentru Turism Responsabil și Dezvoltare Ruralムam revenit în Horezu, oraș cunoscut ca patria ceramicii românești, unde am vizitat atât Galeria de Artă Populară Contemporană, cât și casa unor olari veritabili, care ne-au arătat cum se naște un vas de ceramică dintr-un pumn de pământ. Arta olăritului s-a transmis din generație în generație cu ajutorul familiilor de olari ce au perpetuat în timp tehnica de prelucrare a lutului.

Culorile folosite sunt minime (brun, verde, albastru, alb, cărămiziu), pământul fiind luat numai din Dealul Ulmului, după cum ne-a povestit doamna Vasilica Olaru, în casa căreia am poposit și noi pentru a admira vasele care ies din mâinile ei, dar mai ales pentru a afla întreg procesul de fabricație, care este unul manual, evident, proces în care este implicată întreaga familie.

După ce frământă bucata de lut cu puțină apă, în cantitatea numai de ea știută, probabil că din ochi, dat fiind experiența pe care o are, o pune pe roată și o modelează după cum dorește, în numai câteva minute ieșind un vas destul de uniform! Apoi ia vasul și îl depozitează la uscat. După o zi îl duce în cuptor pentru uscarea la cald și nu vreți să știți cât de cald și cât fum este înăuntru! Și procesul se repetă de două ori, pentru că vasele din ceramică sunt arse de două ori. După prima ardere, care durează o zi, se lasă noaptea la răcit, iar a două zi se mai ard încă o data!

Abia apoi vasele sunt luate la pictat cu ajutorul cornului de vită, motivele fiind în val, flori stilizate, spirală, stea, șarpe, pește, ghirlande și puncte și, normal, cocoșul de Horezu, simbol al depresiunii cu același nume, ce a căpătat și statut EDEN 2008.

Satul Olari este centrul acestui meșteșug al ceramicii de Horezu, așa că numele și-l merită cu prisosință!

În ceea ce privește Galeria de Artă Populară, în cadrul acesteia se află nu numai o expoziție de ceramică populară, dar și câteva costume populare și cioplituri în lemn.

Ceramica prezentată aici în cele șapte încăperi destul de spațioase reliefează evoluția din ultimele trei decenii a ceramicii românești, atât în ceea ce privește tehnica de prelucrare a lutului, cât și a formelor pe care le iau vasele și motivele folosite.

Cel care a inițiat această colecție a fost Ion Bordincel, fost director al Casei de Cultură din Horezu, ce a adunat în timp donații de piese realizate din ceramică de la meșterii olari ce participau la târgul anual Cocoșul de Hurezi, care are loc în luna iunie și care reunește ceramiști din toată România, primul târg având loc încă din 1971.

Dacă până să ajung aici admiram piesele din ceramică de la meșterii ce expun în magazinele speciale din oraș, dar și în plină stradă, acum le-am admirat într-o varietate mult mai mare, care cu siguranță îți poate crea o imagine de ansamblu asupra olăritului în România.

Impresionant este faptul că expoziția ce numără o colecție de 4000 de exponate (din care sunt expuse 1500), prezintă obiectele din ceramică pe centre și autori, ajutându-ne în acest fel să ne facem o idee despre acest meșteșug tradițional din țara noastră.

Ceramica tradițională de Horezu se află pe lista Unesco încă din 2012, ca element de patrimoniu cultural imaterial al umanității.

De reținut:

• Adresa Galeriei: Str. 1 decembrie nr. 11 (în Casa de Cultură Constantin Brâncoveanu)
• Program: Luni-vineri între 9.00-16.00 și sâmbătă-duminică numai cu programare prealabilă (telefon 0721372195)