Hai la bord prin Ținutul Secuiesc!
10 locuri fascinante din Ţinutul Secuiesc by Anda Stănciulescu
Pe Anda Stănciulescu de la blogul de travel Hai la Bord o urmăresc de foarte multă vreme…M-a cucerit cu poveştile ei frumoase despre România şi chiar m-a atras într-un tur al sinagogilor prin Bucureşti. Mai mult decât atât, am fost alături de ea şi într-o plimbare prin Parcul Naţional Piatra Craiului şi am descoperit dragostea ei pentru munte.
Trebuie să fie minunat să străbaţi cărări poate necunoscute până atunci şi să vezi minunile cu care natura a înzestrat România.
“Am început să călătoresc chiar dinainte să mă nasc”, ne dezvăluie Anda, “când mama urca pe munte cu mine în burtică, alături de tata, iscusit marinar. Fără să exagerez, aș putea spune că în ADN-ul meu se găsește și gena călătoriei. Alături de părinții mei, am bătut România în lung și-n lat, am trecut și pe la vecini, apoi am continuat explorările alături de partenerul meu de viață, prieteni, rude sau simple cunoștințe. Pentru că am reușit alături de oameni minunați să văd țara noastră dincolo de destinațiile clasice și am petrecut (prea) multe ore în compania sa, departe de zona de confort asigurată de București, am ajuns să mă îndrăgostesc iremediabil de România, considerând-o, cu motive întemeiate, una dintre cele mai frumoase țări din lume”.
“Sunt Anda Stănciulescu și, din 2010 încoace, promovez turismul autohton pe blogul celor mai frumoase povești despre România – www.hailabord.ro. “Magazinul meu de amintiri” este conceput ca o navigare, fără turbulențe și rău de mișcare, la bordul țării noastre, cu opriri la castele, biserici și monumente de orice fel, debarcări la baza unui munte, pentru a-i descoperi traseele mai tot timpul extenuante, sau cu relaxări programate pe malul Mării Negre.
Din punctul meu de vedere, cea mai atrăgătoare zonă din România este Transilvania, cu perla sa – destinația pe care vi-o recomand cu mare drag – Ținutul Secuiesc. Pe cât de controversată este regiunea, pe atât de încântătoare este, cu oameni primitori și sentimentul că ai plecat undeva în străinătate fără să fi părăsit, efectiv, România. Dincolo de prejudecăți și povești de adormit copiii, o vizită prin Ținutul Secuiesc vă va arăta de ce este atât de dorit acest teritoriu. Locuri unice în Europa, zone inedite, castele splendide, ospitalitate și bun gust. Cum să nu vă placă așa ceva?
Dincolo de atracțiile celebre, ca Lacul Roșu sau Lacul Sfânta Ana, vreau să vă atrag atenția asupra unor locuri de care poate n-ați auzit până acum, dar care merită mai mult de o vizită:
1. Băile Tușnad – pe lângă izvoarele minerale sau mica pârtie de ski, este și cel mai mic oraș din România! De asemenea, oferă două puncte de belvedere excepționale (Turnul Apor și Stânca Șoimilor), accesibile tot timpul anului într-o drumeție ușoară. Iar Hotelul Ozone este un vârf al ospitalității și serviciilor, cu prețuri de 3 stele la nivel de 4. Spa-ul de acolo este de neratat!
2. Tinovul Mohoș – vis-a-vis de Lacul Sfânta Ana se mai află un crater vulcanic, de 4 ori mai mare ca fratele său mai celebru, însă care s-a camuflat într-o pătură pufoasă și plutitoare, desvăluindu-și adevărata față doar în două ochiuri de apă. Unde altundeva mai puteți trăi experiența plutirii deasupra unui vulcan?
3. Castelul Arcuș – în comuna cu același nume, din județul Covasna, se găsește castelul și parcul lui Zsigmond Szentkereszty, fosta casă de vacanță a lui Nicolae Ceaușescu. Ceea ce impresionează chiar și cele mai exigente gusturi este parcul englezesc care înconjoară castelul. Dacă vă spun că și Cișmigiul este parc englezesc și că pe mine m-a dus cu gândul direct la grădinile fastuoase ale Franței, cred că am spus deja tot!
4. Liban… de România – așa cum spuneam mai sus, nu trebuie să pleci din țară ca să ajungi în Asia. Măcar cu numele. În județul Harghita există satul Liban, un mic colț de Rai, puțin cunoscut, în care s-au strecurat câteva căsuțe de vacanță.
5. Băile Apor – în apropierea stațiunii Băile Balvanyos se găsesc niște izvoare unice în Europa. Este vorba de o adevărată raritate a lumii. Acestea sunt ape minerale care conțin o cantitate mică de acid sulfuric (vitriol). Sunt potabile, dar sunt atât de rare încât doar în două zone din Columbia, pe insula Java, lângă orașul Byron din statul New York sau în zona Golfului Persic le mai putem găsi.
6. Ditrău – pe la jumătatea secolului XIX a fost cel mai bogat sat din Ardeal, astăzi se poate lăuda cu o biserică romano-catolică impresionantă și cu faima mondială de a da numele unui minereu rar pe plan mondial – ditroi.
7. Piatra Singuratică – amatorilor de drumeții pe munte le recomand o destinație incredibil de pitorească, la o oră și jumătate distanță de orașul minier Bălan, județul Harghita. La 1504 m, o micuță cabană se cuibărește la poalele unei impresionante stânci, care domină împrejurimile din masivul Hășmașul Mare
8. Castelul din Lăzarea – cu aspect de cetate medievală este deschis de marți până duminică între orele 9-17 și, contra sumei de 6 lei, oferă o spectaculoasă panoramă asupra unei părți semnificative din Secuime. Peisaj la superlativ – istorie și pitoresc la pachet!
9. Târgu Secuiesc – ar putea fi supranumit “Sibiul Ținutului Secuiesc”, dar este cunoscut ca “orașul breslelor”. Centrul vechi de un pitoresc aparte surprinde prin casele cu balcoane din fier forjat și cu cele peste 20 de curți care fac legătura între strada principală și gospodăriile localnicilor, ținute departe de ochii curioșilor.
10. Cheile Vârghișului – situate într-un colț al județului Covasna, între comunele Merești și Vârghiș, sunt accesibile oricui dispune de un automobil pentru a ajunge la ele pe un drum forestier ce pare că duce la capătul lumii. O serie de poduri, cărări care se strecoară printre stânci și câteva peșteri fac din râul Vârghiș un maestru al calcarului și cheile – unele dintre cele mai fotogenice din România.
În speranța că v-am făcut poftă de România cu parfum unguresc, vă salută căpităneasa de vas de la “Hai la Bord!” și vă dorește “kellemes utazást!”. Călătorie plăcută în Ținutul Secuiesc”!
Mie imi place mult defileul Muresului de la Toplita-Deda.
Ce mi-a placut asta cu “sentimentul că ai plecat undeva în străinătate fără să fi părăsit, efectiv, România”! Super!
La Lacul Rosu eram un grup de 12 turisti romani iar ceilalti turisti din jurul nostru (se vorbea numai limba maghiara) se uitau la ciudatii astia din Muntenia care se mirau de toate alea. In schimb, la Lacul Sfânta Ana m-am simtit ca acasa si nu se auzea niciun pic de maghiara.
Era o vreme când mergeam des în Hășmaș, la Piatra Singuratică. Și în Cheile Vârghișului am fost, de două ori. 🙂 Celelalte destinații sunt de descoperit. 😉