Forumul de Incoming 2019: “Singura noastră șansă este turismul de nișă!”

O nouă ediție a Forumului de Incoming închide seria evenimentelor din industria de turism din acest an, o ediție consistentă în care s-au pus în vedere probleme mai vechi, dar și mai noi cu care se confruntă acest domeniu atât de dinamic și, din păcate, căruia i se acordă o importanță prea mică de către instituțiile care ar trebui să îl dezvolte.

Ce se întâmplă cu incomingul în România? Ce noutăți ne aduce în 2020?

Ovidiu Tudor – Președinte Asociația „Incoming România”, care are ca obiectiv promovarea României prin realizarea unui program național de dezvoltare a incomingului românesc, a reușit să facă o radiografie a acestui segment:

• Toți vorbim de turismul românesc, însă legea turismului nici nu se referă la ce înseamnă turismul, în general. Trebuie să recunoaștem importanța incomingului, care poate fi de leisure sau de business.
• Nu cred că am depășit cifra de 1 milion de turiști de leisure propusă de fostul ministru Agaton. Cam 30-40% este turismul de leisure, restul este de evenimente.
• Trebuie să ne unim cu toți actorii de pe piață să devenim o voce puternică. Până când incomingul nu este recunoscut ca o activitate aducătoare de valută, nu vom reuși.
• Nu reușim să avem un procent semnificativ de turiști raportat la numărul de locuitori și la frumusețea țării noastre.
• Cam 100 de agențîi fac incoming susținut. Însă, cei 10 turoperatori considerați că fac incoming, realizează o activitate intensă de incoming.
• Forumul crează dezbateri, interes, pentru agențîi să facă incoming. Este singură șansă de a promova turismul românesc.
• Nu se câștigă din incoming, comisioanele sunt mici. Profitul unei agenții e mic. Dar, din turismul de incoming se poate trăi decent și vor rezista numai cei mici, de nișă, nu și de masă.
• Valoarea cunoștințelor nu se poate cuantifica. Îți vinzi cunoștințele tale. E foarte greu în condițiile actuale din România.
• Există o familie a incomingului românesc.

Dacă nu te digitalizezi, nu exiști!

Simion Giurcă – fost șef birou promovare România la Viena, considerat cel mai bun reprezentant al României. Subiectul propus la Forumul de Incoming: promovarea României în străînătate:

• Cum să faci incoming dacă ministerul de turism este sau nu este?…
• Fără turiști nu există incoming…Cine sunt? Vor să vină la noi? De ce?
• În Austria, problemele de incoming au o viziune nouă. În această lume a globalizării nu poți funcționa fără o baza națională a incomingului dacă vrei dezvoltarea acestuia.
• Instituțiile de turism care controlează incomingul îl sufocă.
• Atunci când prezinți România trebuie să le transmiți un virus, acela de a vizita România.
• Datele statistice nu reprezintă matematică. Noi nu știm câți turiști vin în România pentru că nu îi numără nimeni.
• Noi așezăm țara la picioarele turistului și atât…Când mergem la târguri, dacă nu pregătim o ofertă adecvată pieței, nu știm cum să procedăm. Când vor ei să vină? Cu ce mijloc de transport? Ce preferă?
• Cu ce se luptă lumea azi? Dacă nu te digitalizezi, nu exiști! Oamenii se duc în concediu pentru că au anumite așteptări.
• Prețul vinde. Turismul de masă înseamnă preț. Fără turism de masă nu poți să vinzi.
• În ce direcție vrem să mergem? Dacă nu începem de astăzi, România nu va funcționa.
• La ce folosește cultura dacă nu o poți valorifica? Și asta se face prin turism.
• Decizia de cumpărare. Decizia noastră nu e cea rațională. Există neuromarketing. Outsourcing.
• Multă lume nu înțelege ce e o destinație. Trebuie să aibă toate elementele de identificare pentru petrecerea unui concediu, să existe un concept de marketing. Doar 4-5 județe au o OMD. O destinație pot să o proiectez de la 0 și să o dezvolt din deșert! Ne trebuie viziune și curaj.
• Cel mai mare dezastru al prezentării unei destinații este textul care e același pe majoritatea site-urilor.
• Destinație devine când există o Organizație de Management a Destinației, care este ca o locomotivă.
• Câte paturi ar trebui să aibă o destinație? Le declarăm stațiuni după anumite propuneri politice. Patul aduce turiști.
• Nu există o broșură a Bucureștiului cu care să ieșim în lume.
• Atuurile unei destinații: autenticitate, tradiții, diversitate, complementaritate, calitate.
• Care este mesajul? Care este ținta? Cine este mesagerul nostru? Dacă am avea măcar un sfert din știrile care bat toba în politică, am avea o promovare globală!
• Potențialul e în capul omului. Noi stabilim ce facem cu el. Trebuie să fim văzuți. Să oferim cultură tot timpul.
• Ametirea atenției: sexul, shoppingul, mâncarea. Dați clientului ce vrea. Importantă e relaxarea. Gastronomia este noua cultură care a devenit motivația pentru turiști – 35% la nivel mondial.
• Să ne gândim la alternative când vremea e urâtă.
• Overturismul aduce probleme, dar nu în România.
• Trebuie să gândim turismul cu turiștii și localnicii.
• Criminalitatea, prostituția, transportul public, sunt probleme. Șocul cultural. Programele europene înseamnă și toleranță. În Germania sunt peste 2 mil și nu au obligații că nu au copii, lumea evoluează, să ne obișnuim.
• Marketingul e o competiție.
• Cine interacționează cu viitorii turiști? În perioada Crăciunului se cumpără cele mai multe prezervative.
• Promovarea nu se face o singură dată, se mănâncă la micul dejun în fiecare zi de oamenii care se pricep.

Singură noastră șansă este turismul de nișă

Adrian Voican – BIBI TOURING – unul din cei mari TO pe destinația România, ne-a vorbit despre problemele incomingului românesc:

• Unde este Incomingul românesc astăzi? Sunt 1.4 miliarde de turiști care vizitează alte țări pe lumea asta! Din 1000 de turiști care pleacă să viziteze alte țări, noi avem 2! Spania e pe primul loc, Franța cu 89 milioane, mai mult decât populația țării. Noi suntem de ras. Apoi SUA, China. Noi ne învârtim în cerc. Incomingul scade de doi ani de zile, în timp ce turismul românesc crește cu 6.6% pe sosiri și peste 7% pe innoptari.
• Ne mișcăm bine. Dar nu e bine că nu investim și în incoming.
• Unde sunt problemele? Suntem varză la sistemul de vize. Și rușii au dat drumul la vize în unele orașe prin sistemul local. Sunt 103 țări care au nevoie de viză să vină în România. Ar trebui să trecem la sistemul de vize electronice rapid.
• Ce ne lipsește pe plan extern? O strategie simplă! Nici măcar nu se cheltuiesc toți banii care sunt bugetati pentru promovare, care și așa sunt puțini. Ungaria acordă 4.8 milioane de euro pentru promovarea Budapestei.
• Singura noastră șansă este turismul de nișă.
• Nu avem brand turistic. România nu se poziționează greșit. Ci deloc! Oamenii nu știu nimic despre România.
• Promovare, trebuie să știi cum să o faci.
• Ce puncta tari are România? La ce suntem buni și ce vor străinii? Degeaba promovez ce nu e căutat. Trebuie prioritizare.
• Să nu pierdem turiștii noștri, în primul rând pentru că degeaba aducem dacă pierdem mai mulți.
• Ce ne lipsește pe plan intern? Totuși, infrastructura nu e rea, nu ne comparăm cu SUA.
• Nu avem personal și parteneriate strategice la nivel de țară. Trebuie deschis culoarul de strategie a statului. Trebuie organizații județene, locale.

Marcel Anghel – fost șef birou promovare România în Beijing (China). Viceconsul la Ambasada Beijing 2004 – 2008 ne-a povestit despre ce ar trebui să facă România să atragă mai mulți turiști de pe piață asiatică. Trebuie să ținem cont de gastronomie, însă, în același timp, să avem în vedere faptul că chinezii vor să mănânce numai mâncare chinezească!

Trebuie să investim în educație pentru a crește nivelul serviciilor

Călin Ile, președinte FIHR:

• Peste 1.4 mil de turiști sunt cazați în hotelurile membre în federație.
• Noi avem probleme cu oamenii, nu avem lideri. Ca să punem destinațiile pe hartă.
• Principalii beneficiari ai voucherelor au fost angajații…
• Importante sunt: sustenabilitatea, digitalizarea.
• Turismul e un fenomen social.
• Managementul trebuie făcut prin obiective și asumare.
• Trebuie să investim în educație pentru a crește nivelul serviciilor.

Nicolae Demetriade, președinte ANAT: “Toți trebuie să avem altă abordare, dar să avem aceeași voce. Nu putem vorbi de incoming în România când avem 3 milioane de turiști, adică atâția câți vin prin aeroportul din Burgas. Până nu ajungem la 10 milioane de turiști nu putem vorbi de turism în România”. Am mai aflat ca se formează Alianța de Turism a României.

Oancia Maria, ZIG ZAG România, a reușit să capteze atenția prin prezentarea Pâlniei de Marketing pentru promovarea României și atragerea turiștilor străini în România, astfel că vă invit să mergeți la prezentările sale în viitor:

• În orice campanie de promovare, înainte să fiți unici, trebuie să definiți cine vreți să fie clientul vostru.
• Vizibilitatea este foarte importantă.

Noi nu avem turiști, noi avem oaspeți!

Mihai Bulai, manager Iași.Travel:

• Noi nu avem turiști, noi avem oaspeți!
• Există 7 trasee tematice ale Iașului: Unirea: Iași, orașul celor trei Uniri; Artele: Iași, orașul Artelor; Orașul Galeriilor de Artă; Comunismul; Pelerinajul: orașul ce cele 100 de biserici. Sunt 111 de fapt. Evreii; Avem mulți oaspeți din Israel. În Iași este cea mai veche sinagogă din România. Romantismul: Veronica Micle; Colinele: Cele șapte coline.Tururi cu tramvaiul.

Toți speakerii s-au axat pe situația actuală a incomingului în România și pe modalitatea de atragere a turiștilor străini. Ce ar trebui făcut? Să avem pentru fiecare destinație o Organizație de Management a acesteia, în primul rând, un program de dezvoltare a incomingului și facilități pentru agențiile de turism care fac incoming.

O politică coerentă la nivel național, prin care să se adopte și să se pună în aplicare măsuri viabile de stimulare a incomingului, ar fi un punct de pornire crucial pentru stimularea acestui segment care ar putea să ofere României o vizibilitate din ce în ce mai mare pe harta turismului internațional.