Cule oltenești: Cula muzeu Cartianu

Oltenia este una dintre cele mai valoroase regiuni din țară din punct de vedere cultural, bucurându-se de bijuterii arhitectonice de netăgăduit. Unele dintre acestea sunt și culele oltenești, majoritatea culelor din țară regăsindu-se aici, clădiri care nu sunt altceva decât locuințe fortificate boierești, construite în formă cubică, așa cum se înălțau turnurile odinioară, pentru apărarea averii și vieții membrilor familiei de boieri împotriva jefuitorilor turci. Culele, aceste mici cetăți, se răspândesc în Oltenia la început de secol XVII, datorită supunerii unei dominații otomane.

O astfel de culă oltenească am vizitat și eu cu ocazia Forumului Internațional pentru Turism Responsabil și Dezvoltare Rurală, desfășurat în 2014 la Târgu Jiu. Este vorba de Cula Cartianu, aflată în satul Cartiu din județul Gorj, comuna Turcinesti, la 12 km de Târgu Jiu, ce se află chiar lângă Pensiunea Cartianu de care este indisolubil legată și o să vedeți și de ce.

Denumirea de culă provine din turcescul ”kule”, adică turn, referindu-se mai pe larg la construcțiile întărite, forma acestora fiind pătrățoasă sau dreptunghiulară. Mai mult decât atât, acestea aveau și metereze pentru a se putea trage cu arma în orice loc al curţii, dacă era nevoie.

Dealtfel, cula îndeplinea mai multe roluri, fie de refugiu și de apărare, fie de veghe și semnalizare, fie de locuinţă temporară sau permanentă.

Cula Cartiu sau Cartianu a fost ridicată de ceausul Enache Cartianu în anul 1760, un boier bogat ce avea în proprietate în sat peste 400 de hectare de teren. La vremea aceea reprezenta o adevărată bogăție.

Construcția este ridicată la poalele unei păduri, chiar pe malul pârâului Cartioru, în spiritul arhitecturii zonei subcarpatice, având structura de zidărie și lemn. Aspectul de astăzi nu este cel original, suferind mai multe modificări în timp.

Zidurile groase din bolovani de rău și piatră, ce îi accentuează caracterul de locuință fortificată boierească, ridicate până la o înălțime de 1,2 metri, împreună cu grinzile originale, sunt printre elementele ce au rămas nealterate de-a lungul timpului. Atunci când cula a fost restaurată, s-au refăcut inclusiv ferestrele, ușile și podeaua.

Construită pe două etaje, Cula Cartianu s-a îmbogățit cu cerdacele cu balustrade sculptate adăugate în 1821, oferindu-i unicitate și funcționalitate, în același timp, aspect ce le deosebește de celelalte cule din spațiul balcanic. Parterul este puțin îngropat și format din două beciuri boltite. După restaurarea de care a beneficiat în 2004, monumentul istoric a devenit un adevărat muzeu etnografic, prin piesele valoroase vechi pe care le găzduiește, din care aș enumera: mobilă, broderii, costume populare și alte obiecte tradiționale care au aparținut familiei Cartianu, proprietara culei până la intrarea acesteia în domeniul public al statului și, apoi, în domeniul public al județului Gorj și în administrarea Consiliului Județean Gorj.

În general, majoritatea culelor s-au deteriorat până la dispariție atunci când au fost părăsite, tocmai datorită faptului că reprezentau numai un refugiu în calea pericolului otoman.

Pe fiecare etaj al culei există trei încăperi în care sunt expuse obiecte etnografice și de artă populară gorjeană. Muzeul ar putea fi îmbogățit și cu alte piese tradiționale ce au aparținut localnicilor, după cum a povestit doamna Cartianu, membră a familiei ce are în îngrijire muzeul, pentru a completa colecția existentă formată din lucrurile personale ale strămoșilor boierului Enache: năframe, ștergare, marame, preșuri, cuverturi, fețe de masă, vase din ceramică, fotografii, tablouri, perdele și  costume populare, lucrate probabil chiar la mașina de cusut Zinger pe care o regăsim într-una din încăperi. Cel mai mult mi-a plăcut albumul ce descrie portul popular din Gorj și care este plin de mostre în miniatură cu costume femeiesti.

Camerele sunt decorate cu carpete și covoare oltenești, imprimând o atmosferă tradițională culei, cunoscut fiind faptul că zona Gorjului este bogată în scoarțe și ștergare decorative.

În muzeu mai găsim și documente ce povestesc despre istoria familiei Cartianu, care se trage din vechi boieri pe aceste meleaguri, mândri de numele pe care îl poartă și nu ai cum să nu îți dai seama de acest lucru atunci când îl asculți pe Tudor Cartianu, descendent al familiei, care a și construit alături Pensiunea Cartianu, povestind turiștilor, alături de mama sa, despre istoria locurilor și a portului popular gorjean.

Atestarea valorii culturale și arhitecturale a Culei Cartianu este dată și printr-o machetă, ce poate fi văzută în holul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, Cula Cartianu fiind una dintre cele 25 de cule ce au mai rămas în România, alăturându-se celor ce mai supraviețuiesc în Serbia ori Albania.

De reținut:

Cum ajungi: din DN 66 se taie drumul spre DJ Turcineşti-Schela