Bloggeri în acțiune în Parcul Național Piatra Craiului cu F64 și Canon
Piatra Craiului m-a fascinat dintotdeauna și nu o dată am revenit cu plăcere, așa că atunci când am primit de la F64 invitația de a face o foto-expediţie în zonă, alături de alți bloggeri de travel și fotografie, nu am mai stat pe gânduri, mi-am făcut bagajul și am pornit la drum!
Parcul Național Piatra Craiului, aflat pe teritoriul a două județe, respectiv Brașov și Argeș, se întinde pe o suprafață de 14.800 de hectare și este unul dintre cele mai frumoase parcuri naționale din cele 13 astfel de parcuri din România.
Vremea se anunța acceptabilă pentru fotografii, dar rece, ne-am bucurat că nu a plouat în cele două zile în care am stat în rezervaţie şi la pensiunea Hora cu Brazi, ce urma să ne fie gazdă prietenoasă și plăcută.
Prima ziAm plecat din București în jurul orei 8.30 dimineața, chiar din fața magazinului F64 și am ajuns la pensiune pe la prânz, gazdele noastre întâmpinându-ne cu o gustare care să ne facă să prindem puteri pentru a surprinde cele mai frumoase imagini cu Canon.
Prăpăstiile Zarnestiului, un defileu destul de lung, de aproape 4 kilometri, aflat în partea de nord-est a masivului Piatra Craiului, cu pereții înalți de aproape 200 de metri, a fost prima vedetă a fotoreportajului nostru, la care am ajuns cu câteva mașini de teren conduse de rangerii parcului.
Ultima oară când mai văzusem defileul a fot într-o zi de martie, când zăpada era la ea acasă și imprima zonei o frumusețe de cleștar, o experiență care nu trebuie ratată, aviz fotografilor profesioniști!
Ne-am împrăștiat care încotro și am fotografiat cu nesaț natura înconjurătoare, cât și alpiniștii cățărați pe stânci, pe care i-am întâlnit acolo.
De aici am pornit spre satul Măgura, aflat pe partea nordică a platformei brănene, ca și satul Peștera, un sat de poveste, cu case împânzite ici colo, cu flori pretutindeni în curțile oamenilor. Aici ai rămâne o veșnicie…
Am luat masa de prânz la o pensiune drăguță unde doamna Adriana ne-a făcut o ciorbiță de fasole cu costiță și un bulz excelente! Nu mai zic de prăjitura cu brânză dulce…
Cu așa energie căpătată am pornit-o agale prin sat, minunându-ne de verdele aprins al ierbii, care încă nu ar fi trădat toamna ce a coborît lin peste noi, dacă nu ar fi fost frunzele cărămizii ale copacilor.
Am fotografiat natura, casele, animalele, am privit cu nesaț cerul, dorindu-mi ca timpul să se oprească în loc…
Ne-am întors la Hora cu Brazi, pensiune numită așa după hora de brazi din spatele ei, nu foarte departe, pentru o cină la fel de îmbietoare ca și gustarea și pentru un somn odihnitor care să ne întremeze pentru a doua zi, nu înainte de a povesti câte ceva despre noi în jurul unui foc de tabără la o cană cu vin.
Nu va puteti imagina ce priveliste s-a văzut dimineaţa de la balconul pensiunii!
A doua ziDupă micul dejun excelent, ne-am îndreptat spre Plaiul Foii, oprindu-ne într-o poieniță superbă, plină de brândușe și ciupercuțe. A fost prima dată când am văzut ciuperci roșii. Am înțeles că din ele dacii făceau poțiuni otrăvitoare, așa că m-am limitat în a le fotografia și nu le-am atins!
Plimbarea noastră ne-a făcut poftă de mâncare, stinsă la Pensiunea Popasul Craiului, o altă pensiune de la care nu aș mai fi plecat şi la care făcusem un scurt popas înainte de a ne duce în poieniţă.
Se pare că oamenii primitori din pensiunile de aici și-au propus să nu ne mai lase să plecăm acasă sau să regretăm că o facem ori să ne dorim să ne reîntoarcem cât mai curând.
Dacă în prima seară am ascultat o prezentare despre Piatra Craiului de la directorul centrului Parcului Național, Mircea Verghelet, aflând astfel și lucruri mai puțin știute despre parc, traseele marcate de la care nu este indicat să ne abatem, despre tichetul de 5 lei/săptămâna ce va fi obligatoriu în perioada 1 mai-31 octombrie pentru vizitarea acestuia, acum am asistat la o prezentare a viitorului film de lung metraj “Piatra Craiului, my love”, cunoscând chiar și o parte dintre protagoniștii acestuia.
Un film despre un bărbat, Constantin, ce își caută niște răspunsuri refugiindu-se în munți, trecând prin niște întâmplări la limita paranormalului, pentru ca în final să se regăsească pe el însuși…Nu aș vrea să vă dezvălui prea multe despre acest film, dar este extrem de interesant, acțiunea desfășurându-se chiar în perimetrul Parcului Național Piatra Craiului, lăsându-vă să îl descoperiți singuri atunci când va apare pe piață.
Foto-expeditia noastră s-a încheiat cu o vizitare a centrului Administrației Parcului Național Piatra Craiului, o clădire inedită pentru mine, construită din lemn și metal, acoperită cu șindrilă şi care respectă întru-totul cerințele de construire din zona de dezvoltare durabilă a parcului, primind chiar un ghid în acest sens.
A fost o experienţă interesantă, unde am testat aparatul Canon EOS D500 cu un obiectiv EF-S 18-55 mm, pe care l-am preferat, lăsând aparatele mai performante fotografilor de meserie ce au făcut parte din echipă!
Și dacă tot a venit vorba, membrii echipei de bloggeri care au făcut parte din acest tur foto pe munte au fost următorii: Anda Stanciulescu şi Ionut Maciucă – hailabord.ro, Florin Arjocu – drumliber.ro, Sorin Rusi – airlinestravel.ro, Iulian Sîrbu – trans-ferro.com, Dragoş Asaftei – blogdefotografie.ro, Luminiţa Niţoiu – playtech.ro, Narcisa Suruianu – travelgirls.ro, Mălina Rusu şi Răzvan Ion – vacantapersonalizata.ro, Alin Popesu – noutatifoto.ro, Ionuţ Iordache – jurnaldecalator.ro, Ioana Acsinia – flutureledepiatra.ro, Bogdan Petre – imidoresc.ro, Răzvan Bucur – devicer.ro, Andreea Stan – provinciala.ro, Monica Anghelovici (adica eu 🙂 ) – povestidecalatorie.ro si organizatorii nostri F64 – f64.ro/blog.
M-am bucurat de fiecare clipă petrecută alături de ei, simțindu-mă într-o adevărată familie şi cum se putea altfel, ţinând cont de pasiunea comună de travel şi fotografie.
Voi reveni cu descrieri mai amănunțite și cu alte imagini ale tuturor zonelor vizitate.
De reținut:
Cum ajungi: din București, pe ruta București-Ploiești-Sinaia-Râşnov-Zărneşti
Taxa de vizitare a Parcului Național Piatra Craiului: 5 lei/7 zile sau abonament de 20 lei/sezon (1 mai-31 octombrie), biletul putând fi achiziționat de la poșta din Zărnești sau centrul Adminsitratiei Parcului
Şi o fotografie de grup preluată de la F64:
Frumos povestit, dar scoate ş-ul de la Ruşi:P. Este Rusi! 😀
Limba noastră-i o comoară… 🙂
Într-adevăr, a fost o plăcere să fim în minunatul Crai cât și alături de selectul grup 🙂 La cât mai dese și frumoase revederi! 🙂
M-am gandit ieri, cand la stirile despre vreme arata zapada ce norocosi ati fost voi ca ati prins timp frumos. In una dintre fotografii chiar am zarit un baiat in pantaloni scurti!
Ma bucur pentru voi si in acelasi timp regret ca la noi in Banat cam slaba mobilizare a bloggeriilor de travel. Si….suntem cativa!De data asta…nu ”Banatu-i fruncea” !!!