Biserica Domneasca Curtea de Arges detine o scena unica in pictura romaneasca veche
Biserica Domneasca Curtea de Arges este mai putin vizitata decat Manastirea Curtea de Arges, desi nu se afla foarte departe una de cealalta (1,5 km). Monument arhitectural cu vechime, datand din secolul al XIV-lea, biserica a fost intemeiata de familia domnitorului Basarab si poarta hramul Sf. Nicolae, fiind zidita din piatra si caramida in interiorul Curtii Domnesti, pe locul unei biserici mai vechi.
Pe alocuri, se mai vad urme ale vechii picturi ce are la baza o tehnica “vegetala”. Scene bibilice sterse impanzesc intreaga biserica si cu greu se puteau identifica datorita intunericului ce domnea in interior. Totusi, in naos, am putut zari o pictura ce o reprezinta pe Fecioara Maria insarcinata, intelegand din spusele ghidei ca este singura scena de acest gen din lume din pictura romaneasca veche (corectura facuta de domnul Achim Marius, muzeograf la Muzeul de istorie din Curtea de Arges, caruia ii multumesc). 
Pictura reprezentand Crucea inversata a sfantului Petru, poate fi si ea văzută si am reusit sa aflu ca acesta a dorit sa fie crucificat astfel pentru a avea pasii indreptati spre Cer. Am mai vazut o astfel de pictura la Manastirea Ciolanu din judetul Buzau, chiar pe peretele exterior al bisericii, in stanga intrarii. Fresca din interior este bizantina.
Stalpii sunt si ei pictati, intr-o pictura fiind reprezentata Sfanta Filofteia ce ofera mancare saracilor din mancarea pe care trebuia sa o duca tatalui sau la camp, fiind ucisa din acest motiv, pe cand avea numai 12 ani.
Biserica este ca o fila de istorie, nu numai prin multitudinea de picturi suprapuse, dar si prin diferitele inscriptii prezente in interior, pe peretele din partea stanga, in pronaos, reliefandu-se o inscriptie in limba slavona, ce consemneaza anul in care a murit Basarab I, voievodul care a intemeiat statul feudal independent Tara Romaneasca.
Pe langa toate acestea, biserica adaposteste 14 morminte ale domnitorilor munteni, printre care mormantul lui Vladislav Vlaicu, urmas la tron lui Basarab, pe piatra de mormant fiind reprezentat stilizat Pomul Vietii sau Arborele Cosmic, un simbol al crestinismului, iar pe partea laterala din fata o cruce in forma de rozeta (simbol al Cavalerilor Crucificati), dar si mormantul lui Voislav, pe acesta fiind inscriptionat: „Voislav, fiul marelui Alexandru Voievod, s-a sfarsit in luna lui ghenuarie”. Tot aici sunt si mormintele Bratienilor, cu epitafuri.
In interiorul Curtii Domnesti se mai pot vedea ruinele beciurilor domnesti, putandu-ne face o idee de cum era odinioara intreg complexul voievodal din care face parte si biserica.
In afara de Biserica Domneasca, mai se pot vizita Muzeul Municipal, aflat vizavi de biserica, care gazduieste o colectie de obiecte de arta populara, ce oglindeste meseriile practicate de-alungul timpului de localnici (vase de ceramica, tesaturi si costume populare, celebra Manastire Curtea de Arges, Fantana Mesterului Manole, Biserica Olari, Biserica Drujesti, Biserica Sfintii Ingeri, precum si ruinele Bisericii „San Nicoara”, arhitectura acesteia fiind tipic bizantina (care se spune ca avea legatura stransa cu Cetatea Poienari in vremea lui Vlad Tepes (sunt 27 de km pana la cetate), comunicand intre ele cu ajutorul facliilor, iar cu Biserica Domneasca printr-un tunel), Gara Regala si Casa de Cultura „George Toparceanu”.
Daca ajungeti in Curtea de Arges nu va limitati numai la cunoscuta Manastire, vizitati si Biserica Domneasca, cea mai veche biserica voievodala din Tara Romaneasca!
Accesați Propunerile de weekend pentru a afla unde puteți merge la sfârșit de săptămână!
Stimate pseudonim ,,povestidecalatorie,, scena Recensamantul lui Quirinius in care apare fecioara Maria insarcinata se regaseste in fostul spatiu cultural bizantin si la Istanbul (Manastirea Chora) precum si la manastirea Kalenic langa Rekovac, Serbia. Prin urmare aceasta scena nu este unica in lume ci doar in pictura romaneasca veche. Este si normal fiindca atat Kalenic cat si Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges cauta sa imite modelul metropolei, adica modelul Constantinopolitan de la Chora.
As dori sa va intreb si la ce data exacta ati vizitat Biserica Domneasca din Curtea de Arges si cinea fost ghidul care v-a dat informatiile. Va multumesc.
Achim Marius, muzeograf,
Muzeul de istorie din Curtea de Arges.
Multumesc pentru precizare, voi modifica in consecinta.
Vizita a fost in 2010, iar muzeograf era o doamna, care nu cred ca s-a prezentat, avand in vedere ca nu i-am retinut numele. Biserica aproape se inchidea si abia ne-a primit.
Sf. Petru nu a fost răstignit pe crucea răsturnată pentru “a avea paşii spre cer” – asta e poezie tardivă. Sf. Petru a cerut să fie răsurnat din modestie, deoarece nu s-a considerat vrednic să fie răstignit cu capul în sus, cum fusese Iisus.
Crucea “cavalerilor crucificaţi”? Nu cumva “cruciaţi” – ceea ce înseamnă cu totul altceva?
Explicatia crucii a fost data de ghida ce a prezentat istoricul manastirii. Cu prima ocazie, voi intreba un preot de ce a fost asa rastignit Sf. Petru.
Sunt cavaleri ce au fost crucificati, dupa modelul crucificarii lui Iisus. Nu dezbat aici istoria cavalerilor de Malta sau a altor cavaleri, dar va multumesc daca veniti cu completari/adaugiri, pentru o mai buna intelegere.