Ziua Internațională a Iei, sărbătoarea portului tradițional romănesc

În noaptea de Sânziene, conform tradițiilor populare, se deschid cerurile, iar bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu sărbătoarea de Sânziene, dar și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Se spune că Sânzienele sunt niște fete frumoase ce trăiesc prin păduri sau pe câmpii, prinzându-se în horă într-un dans care transmite puteri de leac plantelor pentru a ne vindeca de boli. Sărbătoarea de Sânziene este și o sărbătoare a dragostei și fertilității, un prilej de întâlnire a tinerilor ce doresc să își unească destinele, fiind întâmpinată cu cântece și voie bună.

De Ziua Universală a Iei se sărbătorește piesa principală a costumului popular românesc, ia. Termenul de „ie” este atribuit exclusiv cămășîi populare femeiești. Celebritatea internațională a iei vine odată cu reprezentarea acesteia de către Henri Matisse, în faimoasa pictură „La blouse roumaine”, însă, recunoașterea universala și instituirea unei zile care să o sărbătorească, survine datorită comunităţîi online „La Blouse Roumaine”, deoarece a fost preluată și de alte comunităţi româneşti din peste 100 de oraşe, din 50 de ţări.

Popularitatea iei românești a crescut atât de mult, încât ia a devenit o sursă de inspirație pentru creatorii de modă din întreaga lume. Chiar și Yves Saint Laurent a creat, în anul 1981, o colecție inititulată „La blouse roumaine”. Alți designiri de modă care au fost influențați de ia românească au fost Oscar de la Renta, Anna Sui, Jean-Paul Gaultier sau Philippe Guilet. Unii chiar au copiat portul tradițional romanesc, fară să menționeze sursa de inspirație…

Ia este o cămașă din pânză cu broderii manuale impresionante, nu numai datorită tehnicilor care stau la baza executării acestora, dar mai ales a semnificațiilor. Cu ocazia unei excursii pe care am făcut-o în zona Dambovicioarei din județul Argeș, la Podu Dâmboviței, am aflat ce stă la baza portului tradițional muscelean. Ia este țesută din pânză de casă albă de bumbac cu fir de arnică de diferite culori și fir auriu. Portul include ia propriu-zisă, brodată pe mâneci, pe piept și la gât, cazaca cusută cu mărgele, brâul și fota, iar pe cap se poartă marama din borangic cu legătoarea cusută cu mărgele.

Am admirat ii vechi de peste 100 de ani! Culoarea firului cu care au fost țesute depinde de purtarea acestora în diferite perioade ale vieții. Culoarea roșie se purta la nuntă, și semnifică simbolul sângelui, al vieții, al iubirii, cea neagră, care exprimă eternitatea, la văduvie sau după vârsta de 60-70 de ani. Însemnătatea culorii ține de regiunea din care provine portul, dar, mai ales, de vârstă și de rangul social. Tinerele purtau culori vesele, vii, precum roșu, galben, auriu. În functiie de motivele țesute, acestea aveau menirea de a apăra purtătorul de spiritele rele, de farmece sau de soarta rea. Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul, încrețul, altița, râurile și bibilurile sau cheițele, iar modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta. Cele mai răspândite motive din Muscel, sunt cele geometrice, iar figura specifică este rombul în interiorul căruia sunt brodate flori stilizate, steluțe, cruci și alte motive, eventual simbolice, precum soarele, răul sau valurile mării.

Pe vremuri, se începea țesutul iei la Lăsata Secului, că să fie gata de Paști o noua ținută. În ziua de astăzi, ia se poartă numai la sărbători, în festivităţi sau ceremonii. Totuși, mă bucur să constat că în ultimul timp, ia capătă o importanță din ce în ce mai mare în ținută vestimentară de zi cu zi.

În luna iunie a fiecărui an, dar mai ales în data de 24, o serie de instituții culturale din străinătate organizează manifestări și expoziții dedicate iei. Programele culturale realizate au ca unic scop promovarea culturii și tradițiilor romanești.

Veți regăsi o promovare a tradițiilor noastre în excursiile pe care prietenii mei de la Scorilo Travel Vacanțe le fac în România, iar Sărbătoarea de Sânziene și celebrarea Zilei Mondiale a Iei, sunt doar două dintre manifestările care sunt incluse în vacanțele organizate de acești oameni iubitori de frumos și autentic.

Citește și La Porțile Soarelui de Sânziene…

De reținut: 

  • Colecția de ii din articol aparține domnului Ionut Fintoiu, care promovează necontenit tradițiile muscelene, atât prin port, cât și prin cânt, iar promovarea comunei Dâmbovicioara este realizată cu multă muncă și dăruire de către doamna Raluca Busioc, reprezentantă a zonei turistice Dâmbovicioara.

Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.