Turismul de sănătate are o şansă în România?

Concluzii de la Forumul Internațional de Turism de Sănătate de la Târgu Mureș, noiembrie 2013

Chiar dacă concluziile pe care le-am postat vin ceva mai târziu, ținând cont de faptul că săptămâna trecută a fost încărcată cu Târgul de Turism al României, m-am gândit că ar fi oportun să va dezvălui cam ce se întâmplă în privința turismului de sănătate și ce am putea face pentru a îmbunătăți lucrurile în acest domeniu.

Forumul Internațional de Turism de Sănătate, organizat de Fundația Amfiteatru şi Colegiul Medicilor din România, în parteneriat cu ANT, s-a desfășurat în perioada 8-10 noiembrie 2013, fiind la a treia ediţie, la hotelul Plaza din Târgu Mureș și a avut o agendă destul de bogată, având în vedere că cei care am participat la el am vizitat și spitale din oraș, dar și stațiuni balneoclimaterice aflate în raza județului Mureș.

M-am bucurat să ştiu ca voi ajunge în Târgu Mureş, oraş în care imi doream să ajung de ceva vreme şi aşteptarea mi-a dovedit că a meritat, oraşul fiind foarte frumos.

Înainte de a participa la forumul propriu-zis am făcut o vizită la Spitalul de Urgenţe din Târgu Mureș, unde am văzut dotările acestui spital și amenajările ce se fac pentru mărirea spațiilor de primire a pacienților.

Am văzut bebeluși născuți la 26 de săptămâni și am rămas impresionată de efortul medicilor pentru că acești copii să supraviețuiască. La fel, am văzut pe cei de la echipa SMURD pe teritoriul lor, practic, medicul care ne-a însoțit povestindu-ne cum sunt preluați pacienții care vin aici.

Nu aș vrea să insist asupra acestui subiect, nefiind obiectul blogului, cu atât mai mult cu cât există un articol pe această temă realizat de Florin Arjocu, care a făcut parte din echipa de bloggeri de turism și am să amintesc numai în treacăt că s-a făcut o vizită și la Spitalul de Boli Cardiovasculare.

În prima zi a forumului, după o vizită în stațiunea Sovata la bazele de tratament Danubius și Aluniș, s-a prezentat potențialul turismului de sănătate în România, discutându-se despre turismul medical și dezvoltarea turismului balnear cu potențialul și modalitățile de valorificare.

Ce am aflat?

• în prezent, în România, există 20 de stațiuni balneare acreditate;
• se încearcă găsirea unor soluții pentru a aduce personal specializat la bazele de tratament;
• România are o legislație complexă și completă, în conformitate cu cerințele legislației europene;
• activitatea balneară din bazele de tratament din România trebuie să fie monitorizată continuu și ajustată pentru a ridica nivelul de cunoștințe și valoarea actului medical în sine.

Ce am reținut?

• există o greutate în a atrage personal medical din specialitățile de recuperare medicală și balneofizioterapie în centrele blaneare din stațiuni, medicii preferând să lucreze în oraș că medici de recuperare și kinetoterapie;
• după 1990, stațiunile balneoclimaterice au dispărut încetul cu încetul, multe fiind lăsate în paragină, când România avea un potențial și o recunoaștere imensă în domeniul balnear. De ce?
• românii nu mai au cultura tratamentului în astfel de stațiuni, iar medicul de familie și-a pierdut rolul activ de a recomanda tratamentul într-un mediu balnear, tocmai din acest motiv au fost prezenți în sală medicii de familie, pentru a-și asumă acest rol.

A doua zi a continuat cu dezbaterea rolului medicilor de familie în ceea ce privește turismul de sănătate, în prima parte a zilei, iar în a doua s-au prezentat alternative de tratament medical și aspecte legate de acreditarea stațiunilor balneoclimaterice, accesibilitatea destinațiilor de turism de sănătate, rolul serviciilor de transport aerian în dezvoltarea unui astfel de turism.

Ce am aflat?

În primul rând trebuie să spun că mi-au plăcut și nu numai mie, prezentările primarilor stațiunilor Govora și Sângeorz Băi, acesta din urmă afirmând c㠀œ”Romania e țara pe care Dumnezeu a fericit-o cu de toate”!

• resursele minerale nu sunt inepuizabile, ele se termină și sunt poluabile;
• când ne vom trezi, ne vom afla pe un maldăr de deșeuri, în loc de ape minerale!
• 20 de zile de cură sunt suficiențe pentru un prim tratament;
• toate analizele medicale s-au făcut până în 1989, câte dintre stațiuni își mai fac analizele?
• este necesară organizarea de cursuri de specializare a medicilor, în domeniul balnear;
• apele minerale și tratamentul balnear nu se iau că aspirina!
• oamenii refuză să moară…, adică a crescut speranța de viață și se impune un tratament pentru organismul îmbătrânit;
• se impune organizarea unei Asociații a Orașelor – stațiuni balneare și promovarea strategiei naționale de dezvoltare;
• trebuie să luăm act de brandurile cunoscute și șlefuite și aici trebuie să existe o investiție;
• stațiunile balneare au avantajul că pot funcționa permanent, durata medie a sejurului fiind mai mare, alt avantaj fiind îmbinarea activităților turistice cu cele de sănătate;
• avem resurse balneare deosebite, baze materiale acceptabile, iar în urma unor investiții unele stațiuni ar putea deveni puncte de referință în România și în Europa.

Ce concluzii am desprins?

Din păcate, stațiunile balneare din România sunt într-o continuă degradare, tocmai acum când noi, românii, am avea mare nevoie de ele, datorită vieții pline de stres pe care o ducem, a poluării continue și a sedentarismului.

S-a discutat de investiții în studii, în specializări, dar mai puțin de valorificarea potențialului deja existent, de o eventuală campanie la nivel național pentru promovarea stațiunilor ce încă funcționează, deși în a treia zi s-a prezentat o posibilă soluție prin sistemul de clustere, însă acest lucru e destul de complex și de durată.

Cred că promovarea directă a stațiunilor este mult mai eficientă și, evident, asumarea acestui rol şi de către medicii de familie, care, după spusele profesorului Nicolae Neacșu, sunt vioara I în promovarea stațiunilor balneoclimaterice.

Nu toți știu însă, ori nu sunt în măsură să recomande o anumită stațiune după afecțiunile pacientului și nici nu știu în totalitate condițiile ce se cer de către centrele balneo pentru că acesta să fie primit și o spun din experiență personală.

Forumul a tras un semnal de alarmă în acest sens, dar nu am înțeles de ce nu au fost prezenți în sală și medici tineri. Nu au fost invitați, nu au vrut să vina sau, mai grav, nu există?…

Au fost și discuții contradictorii între medicii și profesorii prezenți, de multe ori fiind în divergență, dar tocmai astfel de discuții pot aduce lumină și naște idei și soluții.

În a treia zi am făcut o vizită și la Centrul SPA al hotelului Apollo din Sângeorgiu de Mureş, un complex modern și plăcut și pot spune că era arhiplin la piscina interioară destul de mare.

Eu sper că acest forum să aibă impact și să își fi pus amprenta pe cei care au participat și care sunt în măsură să transmită mai departe și/sau să schimbe ceva pentru ca turismul de sănătate să ia amploare, iar stațiunile balneoclimaterice să își recâștige rolul pierdut în cei 20 de ani de ignoranță aproape totală.

Să nu uităm că stațiunile balneo sunt stațiuni complexe care au nu doar rolul de tratament curativ, dar și un rol turistic intens prin cadrul natural în care se află. În afară de asta, costul unui loc în astfel de stațiuni este de cele mai multe ori mai mic decât în stațiunile pur turistice și te alegi și cu un tratament!

Ar trebui schimbată și mentalitatea noastră. A merge într-o stațiune balneo nu înseamnă numai a face tratament complex necesar datorită vârstei înaintate sau urmare unor afecțiuni cronice. Înseamnă a respira aerul binefăcător de acolo, a face băi în ape minerale revigorante pentru organism, a te relaxa prin masaje și alte proceduri mai puțin pur medicale.

Depinde de fiecare dintre noi să ne cunoaștem țara, potențialul ei enorm pentru toate tipurile de turism și să profităm în consecință!