Mănăstirea Cotmeana

Pentru a ajunge la Mănăstirea Cotmeana nu este dificil dacă ne aflăm pe drumul ce leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea (circa 30 km distanță de oricare dintre cele două orașe), având un indicator chiar din șosea, în numai 5 kilometri aflându-ne la poarta mănăstirii.

Considerată un important monument istoric medieval din Europa, Mănăstirea Cotmeana te uimește cu zidurile sale groase, ca o veritabilă cetate de apărare, fațadele din cărămidă aparentă și decorațiunile bizantine, ducandu-te tocmai în secolul al XIV-lea.

Mănstirea a fost ctitorită de Mircea cel Bătrân în 1388, chiar în mijlocul pădurilor, (deși există mărturii mai vechi), cam în același timp cu Mănăstirea Cozia, dar și numele lui Vladislau Vlaicu este luat în calcul ca și ctitor.

Biserica veche ar fi fost ridicată mai întâi din lemn de către domnitorul Radu I și a fost restaurată în 1711 de domnitorul Brâncoveanu. Am putut observa discuri de teracotă în registrul superior al acesteia, pe care le-am văzut la multe dintre mănăstirile moldovenești…

Mănăstirea adăpostește o obște de călugări, dealtfel inițial aici a fost un schit.

Mănăstirea Cotmeana reprezintă o mânăstire cu o istorie zbuciumată, fiind câmp de luptă şi loc de refugiu pe vremea domniei lui Mihnea cel Rău.

Aici se află cel mai vechi clopot din Țara Românească, ce a fost dăruit de către jupânul Dragomir. Faptul că acest clopot a supraviețuit se datorează faptului că atunci când s-au topit aproape toate clopotele în primul război mondial, s-a obținut această favoare de a fi ales un clopot care să rămână mărturie peste veacuri.

Hramul Mănăstirii este Buna Vestire și Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, iar al bisericii Acoperământul Maicii Domnului.

Acccesul se face printr-o poartă emblematică pentru mănăstirile românești. Curtea deși nu este foarte mare, locul este deosebit de frumos, prin trandafirii multicolori ce ne-au zâmbit când am pătruns în curte. Clopotnița se prelungește cu un zid pictat ce mi-a adus aminte de Biserica Mănăstirii Sucevița. Nu îmi amintesc să mai fi văzut astfel de ziduri pictate, doar cele de biserică. Picturile reliefează scene din Judecata de Apoi.

În curticica dincolo de Turnul Clopotniței, fost turn de observație, găsim și un mic foișor care este destinat ținerii de slujbe, fiind ca un mic altar.

Chiliile sunt de dată recentă, construite mai târziu, pe foste ruine și tot aici se poate înopta.

Noi am ajuns într-o dimineață, în drumul nostru spre Alba Iulia și ne-a ieșit în cale, așa că ne-am gândit să facem un popas aici, poate tocmai de aceea era calm, iar biserica era închisă.

Mănăstirea este și un loc de pelerinaj, mulți credincioși venind pentru a discuta cu starețul acesteia, părintele Ioasaf.

Un loc liniștit, în aproprierea râului și comunei Cotmeana, unde simți o serenitate absolută, ca și când lumea a început și se termină aici…

An de vizitare: 2013