Hai să descoperim împreună Calea Victoriei!

Într-una din zile am pornit la o plimbare pe celebrul Pod al Mogoşoaiei, cum se numea odată, pentru a-l descoperi pas cu pas ca un turist în propriul oraș.

Podul Mogoşoaiei și-a căpătat denumirea în 1692, datorită domnitorului Constantin Brâncoveanu, unind două drumuri:

• Ulița Mare spre Sărindar (dintre Piața Națiunilor Unite și Cercul Militar)
• Drumul Brașovului (dintre Cercul Militar și Piața Victoriei)

Podul Mogoşoaiei era pavat cu trunchiuri de copaci, iar parte din acest pavaj, ca o mărturie vie, o putem descoperi la intrarea în Curtea Hanului lui Manuc. Acesta este și motivul pentru care și-a căpătat numele de pod, nu pentru că ar fi fost vreun pod aici.

Numele de Calea Victoriei i se trage, însă, din 1878, în urma victoriei din Războiul ruso-turc, cunoscut și sub numele de Războiul de Independență.

În jurul acestui vechi și important bulevard bucureștean s-au născut câteva biserici, hanuri, magazine și hoteluri, dar și case boierești. În timp, acest bulevard devine tot mai privilegiat. Luminat încă din secolul al XVIII-lea, cunoaște un secol mai târziu și iluminarea electrică, dar și pavajul cu piatră.

O plimbare pe Podul Mogoşoaiei înseamnă o trecere în timp, chiar dacă astăzi se bucură de câteva construcții noi. Pentru mine înseamnă un tribut adus copilăriei și adolescenței, când, în lipsă mall-urilor de astăzi, Magazinul Victoria aflat pe această arteră reprezenta un punct de referință pentru shoppingul de atunci 🙂 . Ca să nu mai vorbesc de magazinele de încălțăminte sau metraje în care intra fiecare doamnă sau domnișoară!

Ulița Mare spre Sărindar, căci despre ea o să vorbesc acum, se bucură de câteva clădiri reprezentative, adevărate atracții atât pentru bucureșteni, cât și pentru turiștii veniți să viziteze capitala.

1. Muzeul Național de Istorie a României

Clădirea care găzduiește acest muzeu este cunoscută sub numele de Palatul Poștelor, iar locul pe care este ridicată a aparținut în trecut boierilor Bălăceni, ulterior construindu-se pe acesta Hanul lui Constantin, dărâmat în 1856. Palatul Poștelor l-a avut că arhitect pe Al. Savulescu, statuile ce îl decorează fiind opera sculptorilor Carol și Frederik Stork. Muzeul a fost înființat în 1970, fiind primul muzeu de arheologie și istorie din țară.

Pe lângă rolul sau de prezentare a istoriei României din cele mai vechi timpuri, incluzând aici și expoziția permanentă Tezaurul Național, muzeul mai se bucură de expoziții temporare.

2. Caru’ cu Bere

Restaurant vestit, Caru’ cu Bere a fost ridicat în 1875, de către un arhitect polonez, în stil neogotic și se află chiar la intrarea în strada Stavropoleos. Ca și în trecut, astăzi este un restaurant destul de popular, mai ales pentru micii și berea care l-au făcut celebru.

3. Biserica Stavropoleos

O adevărată bijuterie arhitectonică a capitalei este Biserica Stavropoleos, ce se află puțin mai sus de Caru’ cu Bere, pe aceeași stradă. Ctitorită de un călugăr grec, biserica are o poveste interesantă.

4. Biserica Zlătari

O biserică micuță, dar importantă, este Biserica Zlătari, puțin mai sus și pe aceeași parte cu Palatul Poștelor, între străzile Stavropoleos și Lipscani. Ridicată pe locul altor două biserici, între 1850-1852, avându-l că arhitect pe Xavier Villacrosse, biserica și-a luat numele de la Breasla Zlătarilor și a fost pictată de Gheorghe Tăttărescu. Biserica poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în interior, regăsim o parte din moaștele Sf. Ciprian (mână dreaptă făcătoare de minuni).

5. Palatul Cec

Palatul se află chiar vizavi de Biserica Zlătari și a fost construit pe locul bisericii Sf. Ioan, în 1900, după planurile arhitectului Paul Gottereau.

Farmecul clădirii este redat de cupola splendidă din sticlă și metal, dar și de intrarea spectaculoasă. În prezent, o parte din palat se reflectă în sticla clădirii Bucharest Financial Plazza, în față căreia se înaltă sculptura Pasăre în Zbor.

6. Magazinul Victoria

Galeriile Lafayette, cum se numea înainte magazinul, au fost ridicate în 1928, avându-l ca arhitect pe Herman Clejan. Ce de amintiri! Unul dintre magazinele mele de cumpărături înainte de existența mall-urilor de azi…

7. Pasajul Macca-Villacrosse

Un pasaj deosebit în arhitectura bucureșteană este Pasajul Macca-Villacrosse, construit în perioada 1890-1891, purtând amprenta arhitectului Felix Xenopol. Acesta face legătura între Calea Victoriei și strada Eugen Carada, iar numele provine de la doi dintre proprietarii acestor locuri, respectiv arhitectul Villacrosse, ce a construit biserica Zlătari de care aminteam mai devreme și negustorul grec Macca.

8. Grand Hotel du Boulevard

Chiar la intersecția Căii Victoriei cu bulevardul Regina Elisabeta se regăsește Grand Hotel du Boulevard, fost Hotel Herdan, altădată cel mai bun hotel din capitală. Un hotel cu istorie și stil, găzduind de-a lungul vremii chiar și expoziții de pictură.

Toate aceste clădiri au fost construite pe locuri domnești, mari moșii la vremea lor, poate de aceea poartă cu ele un farmec aparte, ducând mai departe fascinația Bucureștiului de odinioară…

Pentru a ajunge în Piaţa Naţiunilor Unite, de unde a pornit mica incursiune pe acest bulevard celebru, vă recomand un serviciu de inchirieri auto disponibile in Bucuresti, mai ales dacă nu sunteţi din capitală.

În partea a doua vă voi purta pe Drumul Braşovului...