Florenta – primele impresii

Cand scriu aceste randuri ma aflu in zbor chiar deasupra Croatiei…Tocmai am lasat in urma minunata Florenta si inca nu mi-am revenit. Probabil ca va trece mult timp pana sa pot sa ma desprind de mirajul ei.

Am vizitat Florenta dupa ce vazusem Roma, anul trecut. Despre Roma se spune ca este un muzeu in aer liber, nimic mai adevarat. Marturii istorice iti rasar tot timpul in cale, astfel incat cu greu iti poti urma traseul turistic prestabilit.

Am vizitat Florenta dupa ce am vazut Dresda, despre care se spune ca ar fi Florenta de pe Elba, dar Dresda are alta grandoare.

Am coborat din trenul ce venea dinspre Pisa, intr-o noapte ploioasa din februarie si am fost surprinsa de orasul viu care se desfasura in fata ochilor.

Inca din gara am dat peste primul obiectiv turistic: Biserica Santa Maria Novela, aflata intre doua piete, cea cu acelasi nume si Piata Santa Maria Novela.

Cum hotelul nostru (Basilea) se afla foarte aproape de gara, am pornit pe Via Nazionale spre el, un bulevard foarte circulat, caci strada nu ii pot spune, avand in vedere ca strazile sunt foarte inguste, si privirea mi-a fost atrasa de diversele magazine aliniate ca piesele de sah pe tabla: tabacherii, farmacii, buticuri, restaurante, magazine, mini marketuri, toate facandu-ti cu ochiul, astfel incat pana in dreptul hotelului am facut ca tamburul de la masina de scris!

Hotelul in care am stat este un hotel micut, ca majoritatea din centrul Florentei, nici nu iti dai seama ca sunt hoteluri, decat dupa casetele cu denumirea lor, nimic deosebindu-le de alte cladiri.

Am incercuit pe harta obiectivele turistice pe care ni le-am propus sa le vizitam si traseul pana la ele (Domul si Baptiseriul, Palatul Pitti, Basilica di Santa Croce, Basilica di San Lorenzo, Ponte Vecchio, Gradinile Boboli) si a doua zi am pornit la drum, bucurosi ca se mai oprise ploaia si se mai luminase nitel, dar pana sa ajungem la ele am fost “furati” de magazine, nu pentru ca venisem la shopping, ci pentru ca modul de prezentare al produselor ne atragea atentia, astfel ca zaboveam destul de mult in fata vitrinelor sau chiar intram in unele shopuri.

Am mancat in restaurante dragute, am gustat inghetata italiana in gelateriile lor (mi-a placut ce de langa Catedrala), am vizitat biserici, muzee, piete, magazine indite, despre care voi povesti cu siguranta pentru ca as vrea sa vedeti o altfel de Florenta, un altfel de oras, decat un muzeu in aer liber, precum Roma.

As vrea sa gustati putin din traditiile pe care le ascunde acest superb oras toscan, cu certitudinea ca dupa aceea veti fi nerabdatori sa il descoperiti cu proprii ochi intr-o zi, iar cei care l-ati vazut pana acum sa il redescoperiti din alt punct de vedere.

Florenta trebuie vizitata “slowly”, asa cum se numeste unul dintre restaurantele in care am mancat (din Piata Davanzati), si care mi-a oferit o lectie de viata, un oras in care trebuie sa te asezi din cand in cand pe o banca sau pe caldaram pentru a te odihni si a sedimenta multitudinea de informatii care dau navala peste tine, un oras in care dupa ce crezi ca ai descoperit tot trebuie sa ai convingerea ca nu ai vazut mai nimic, un oras care atunci cand se lasa noaptea prin piete contrasteaza intrucatva cu feeria de peste zi, numitorul comun fiind credinta care razbate din toate ungherele.

Daca nu stiati care va fi urmatoarea voastra destinatie, nu mai stati pe ganduri si dati o fuga pana in Florenta! Nu este departe, doar la cateva ore distanta!