Ecoturism gastronomic în Delta Dunării, Târnava Mare și Hârtibaciu

Săptămâna trecută am participat la o nouă conferință dedicată ecoturismului în România, organizată de Asociația Ivan Patzaichin -€“ Mila 23 și Asociația de Ecoturism din România – Ecoturismul are gust în Transilvania și Delta Dunării.

Tema a fost una foarte interesantă, gastronomică, legată de oamenii Deltei și de brunch-urile din Târnava Mare și Hartibaciu, fiind structurată pe aceste zone de interes.

Târnava Mare și Valea Hârtibaciului au un potențial enorm pentru ecoturism și turism activ. În zona Târnavei Mari se pot vizita satele Biertan, Viscri, Saschiz cu bisericile fortificate, se pot face drumeții, echitație, cicloturism și mountainbike, iar în Valea Hartibaciului atracțiile sunt Dealu Frumos, râpa lui Brad, plimbarea cu Mocănița și lista poate continua.

La masă cu oamenii Deltei

Tiberiu Cazacioc, coordonator de proiecte la Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și reprezentant al miscăƒrii Slow Food în România, ne-a prezentat în filme și imagini un proiect de cercetare antropologică, o cartografiere a practicilor gastronomice din Delta Dunării.

Arealul cercetat a avut ca puncte de interes satele Mila 23, Chilia Veche și brațul Sf. Gheorghe.

Am asistat astfel la modul de procurare, preparare și consumare a hranei de către cei care locuiesc în Delta Dunării, investigându-se practicile culinare festive și cotidiene, ce resurse sunt utilizate în bucătărie, care sunt cunoștințele specifice preparării hranei și cum s-au transmis aceste cunoștințe, dar şi influența restricțiilor sociale.

Atunci când mergem în Delta Dunării și ne bucurăm de preparatele tradiționale acestei zone, bazate pe pește, evident, nu știm și nu avem habar de modul în care oamenii care trăiesc acolo își procură și prepară hrana în fiecare zi.

Ce am aflat?

• “oamenii nu se hrănesc doar cu proteine, grăsimi, hidrocarburi, ci și cu simboluri, mituri, fantezii”;
• peștele umplut provine dintr-o tradiție evreiască;
• pensiunile fac rabat de la rețete;
• peștii de aceeași specie care provin din lacuri diferite au gust diferit;
• peștele în 24 de ore își schimbă culoarea;
• se face o pledoarie pentru “€œtrufandalele” locale (cum ar fi ciulinii de deltă) care să acopere necesarul de vitamine al locuitorilor (știut fiind faptul că peștele este hrana de bază, deși a început să apară ca ocupație și agricultura, datorită răririi numărului de pești);
• turiștii solicită meniu adaptat (vor sarmale, ardei umpluți, chiftele și musaca, practic, vor să mănânce conform obiceiurilor de acasă).

Ecoturism baroc cu brunch-uri în Târnava Mare și Hârtibaciu

Această a două parte a conferinței a fost susținută de Mihai Dragomir, reprezentant al Asociației Mioritics, organizație dedicatムdezvoltăƒrii regionale și a turismului în zonele bogate în patrimoniu cultural.

Ce am aflat?

• mâncarea poate să aibă o poveste!
• se încearcă descoperirea unor sate mai puțin bătute de turiști;
• se identifică locurile pentru organizarea de brunch-uri cu produsele locale;
• familiile ce vor fi gazdele brunch-ului caută produsele locale ce urmează să fie incluse în meniu;
• se servesc ceaiuri de plante și siropuri de fructe ca băuturi răcoritoare;
• oamenii interacționează între ei și se nasc povești;
• taxa de participare se situează undeva în jurul a 10 Euro/participant;
• numărul maxim de participanți acceptat este în jur de 200.

Evenimentele cu brunch-uri au avut așa de mare succes, încât în acest moment înscrierile se fac pe baza unor rezervări prealabile. În același timp, acestea capătă și conotații culturale prin concertele care se pot oferi în încheierea acestora sau plimbările prin satul gazdă.

Oamenii implicați fac voluntariat, muncind mult și cu entuziasm, încasările ducându-se efectiv la localnici.

Ceea ce se desprinde ca o concluzie este că ecoturismul este o formă de turism în care principalul obiectiv este observarea și conștientizarea valorilor naturale și a brandurilor locale, pentru dezvoltarea acestora și tocmai acest lucru se încearcă prin acest tip de evenimente, conectarea la economia locală, pentru ca produsele locale să stea la baza meniurilor din zonele respective.

La finalul conferinţei s-a oferit un picnic urban cu produse tradiţionale din diferite zone, foarte apreciate de participanţi 🙂 .

In seria conferinţelor se mai inscriu “Călare în Carpați: ecoturism ecvestru” (12 noiembrie, ora 19.00) si “CarpathianMan, de la anduranţă la ecoturism” (19 noiembrie, ora 19.00).

Intrarea este liberă și acestea se desfășoară la Bibilioteca Națională a României, în sală fiind prezenți numeroși studenți și reprezentați ai diferitelor asociații interesate.

Programul de conferințe practice „Recomandat de Ivan Patzaichin: ARGUMENTE PENTRU ECOTURISM ÎN ROMÂNIA” urmărește creșterea interesului pentru ecoturism, ca oportunitate de diferențiere a României pe piața turismului european și mondial. Programul se adresează oricui dorește să-și planifice o vacanță, dar și specialiștilor care activează în turism, studenților în geografie și economia turismului, cercetătorilor în domeniu, media de specialitate, publicului larg interesat.