Cum se sărbătoreşte Revelionul pe mapamond: tradiţii şi obiceiuri

Nu mai este mult şi vine şi Revelionul, care se sărbătoreşte în ultima noapte a anului în curs, în data de 31 decembrie. Cuvântul „revelion” provine din limba franceză, Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”. Cert este că nu întotdeauna data de 1 ianuarie a fost considerată prima zi a Anului Nou. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocenţiu al XII-lea. Înainte de această dată, la multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie (sursă wikipedia).

BUjY70wCMAA54b0

Care ar fi obiceiurile ce se practică de Revelion?

Ultima zi din an este peste tot întâmpinată cu mare bucurie şi entuziasm. Toţi aşteptăm cu sufletul la gură momentul în care ceasul arată 12.00 noaptea, când ciocnim un pahar de şampanie indiferent unde ne aflăm, când ne punem o dorinţă, în speranţa că se va împlini, când ne sărutăm partenerul pentru a avea parte de dragoste întregul an.

Chiar dacă, trecerea în noul an este marcată diferit de la un popor la altul, în concordanţă cu tradiţiile acestuia, de obicei au loc parade, manifestaţii de stradă, concerte în aer liber, spectacole şi, bineînţeles, focuri de artificii.

Un obicei comun la multe popoare este acela de a arde un lucru ce semnifică anul prăfuit lăsat în urmă.

De exemplu, în Ecuador, Nou An este aşteptat cu păpuşi care întruchipează personaje antipatice pentru persoana în cauză sau pentru public, cărora li se dă foc, semnificând distrugerea a tot ce a fost rău în anul anterior. De altfel, obiceiul mai este întâlnit şi în alte ţări din America Latină, precum Peru, păpuşile fiind prima dată expuse în faţa casei, chiar în ultima zi din an. Se spune că galbenul este o culoare ce aduce noroc, aşa că peruanii obişnuiesc să poarte ceva galben în noaptea dintre ani sau să participe la ceremonii în care flori galbene sunt aruncate peste participanţi.

În Scoţia şi în nordul Angliei, acolo unde se mai păstrează tradiţia de Anul Nou, numit de către scoţieni Hogmanay, se aprind suluri de smoală ce sunt lăsate să se rostogolească pe străzi. De asemenea, dacă un bărbat străin brunet este primul care trece pragul unei case şi are cu el o bucată de cărbune, precum şi o felie de chiflă neagră în dar, semnifică noroc, tradiţia purtând denumirea de First Footing (sau Manx Gaelic). Dacă bărbatul este din familie, cel care locuieşte în casa respectivă, acesta nu trebuie să prindă 12 noaptea în casă, ca el să fie The First Foot.

Grecia RodosŞi în Grecia este un obicei similar, nu contează, însă, ce sex are prima persoană care intră în casă de Anul Nou, numită podariko, dar aceasta poate aduce atât noroc, cât şi ghinion, aşa că trebuie avută mare atenţie la cine intră în casă. Tot în Grecia, o monedă sau o bijuterie ascunsă în plăcintă (mâncarea tradițională fiind Vassilopitta, prăjitura Sfântului Vasile) sau tort aduce noroc celui care o găseşte, iar ziua de Anul Nou este dedicată Sf. Vasile. În Polonia, Revelionul se numeşte chiar Noaptea Sfântului Vasile.

ItaliaDacă arderea unor simboluri semnifică îndepărtarea de cele rele care au trecut pentru anumite ţări, de Capodanno, cum este numit Anul Nou, italienii aruncă obiecte în stradă pentru a se scutura de anul cel vechi şi încep cina cu o farfurie cu supă de linte. Sincer, am încercat preparatul când am fost în Italia şi nu îmi place…

În SUA, oamenii se sărută la miezul nopţii, ca în multe alte părţi, iar cei care sunt prinşi în trafic claxonează. Cea mai cunoscută tradiţie este, însă, coborârea globului de cristal în Times Square (New York), în ajunul Anului Nou. Mâncărica preferată de americanii, fasolea cu afumătură! Nu suntem singurii…

În Marea Britanie, Anul Nou este primit cu spectacole unice de artificii, în Londra, lumea strângându-se în jurul Ochiului Londonez (London Eye), de unde chiar sunt lansate, ori chiar din Big Ben! Mă gândeam să prind şi eu un astfel de spectacol în 2015, tot mă aflu aici, dar biletele pentru a participa la el s-au terminat demult! Prima dată, tichetele de participare au fost introduse în 2014, iar zona centrală de unde poţi urmări un astfel de spectacol este împrejmuită şi nu ţi se permite accesul decât cu bilet. Totuşi, acesa poate fi urmărit în direct pe postul BBC One. Norocul englezilor pentru următorul an depinde de primul musafir care calcă pragul după Revelion, dacă acesta aduce cărbune pentru foc, pâine pentru masă şi băutură pentru stăpânul casei.

În Japonia, clopotele bat nu mai puţin de 108 ori gongul, deoarece se consideră că omul face tot atâtea păcate într-o viaţă, câte clopote bat, şi acestea trebuie îndepărtate. Japonezii întâmpină noul an cu hohote de râs menite să alunge spiritele rele, cu datoriile plătite, ceea ce este de dorit şi de noi, şi casele curate, revelionul fiind una dintre cele mai importante sărbători a anului, semnificând înnoirea acestuia. A doua zi după Anul Nou, japonezii îşi scriu dorinţele, zi numită Ziua Scrisului.

În China, cuţitele din casă sunt ascunse 24 de ore după ce s-au făcut pregătirile pentru Anul Nou, ca membrii familiei să nu se taie şi nici norocul în dragoste, în special, să nu dispară. Nici părul nu trebuie spălat pentru ca norocul să nu se ducă pe apa sâmbetei. Chinezii au şi obiceiul de a sigila uşile şi ferestrele caselor cu hârtie pentru a împiedica spiritele rele să intre înăuntru. Culoarea roşie aduce noroc şi fericire, fiind de bun augur pentru chinezi să vopsească în roşu uşa caselor pentru a întâmpina noul an.

În Puerto Rico, înaintea sfârşitului de an, toată lumea repară cu foc obiectele stricate, se face curăţenie generală în case, inclusiv pe străzi, cu credinţa că numai aşa anul următor va fi unul curat, iar copiii, la miezul nopţii, aruncă pe fereastră găleţi cu apă pentru alungarea spiritelor rele (mă rog, apa din găleţi!). Nu cred că e bine să te apropii de prea multe ferestre în ultima zi din an! 🙂

În Bolivia, păpuşile din paie atârnate la casele oamenilor în noaptea de Anul Nou aduc noroc.

w10020502

În Philippine, se poartă haine cu buline, se aruncă bănuţi chiar la bătaia orologiului de la miezul nopţii pentru a chema norocul şi se mănâncă fructe rotunde. Trebuie să fie o semnificaţie pentru asta, dar nu am găsit-o 🙂 .

India întâmpina Anul Nou foarte colorat, cum altfel, atât în îmbrăcăminte, cât şi în podoabele de flori folosite că decoraţii, debutând cu Festivalul Luminii, cunoscut sub numele de Deepawali, având ca semnificaţie mitologică hindusă victoria binelui asupra răului.

În Spania şi Mexic, la miezul nopţii se mănâncă atâtea boabe de struguri câte luni are anul ce vine şi, în funcţie de dulceaţa acestora, se va şti cum va fi luna respectivă. Probabil că trebuie să notezi undeva… În Portugalia, strugurii sunt înlocuiţi cu smochine, iar pentru fiecare smochină mâncată se pune câte o dorinţă corespunzătoare unei luni a anului.

În Danemarca, este bine ca în dimineaţa primei zile din an să găseşti la uşa casei multe vase, ceea ce demonstrează cât de mulţi prieteni ai şi cât eşti de norocos.

În Belgia se mănâncă varză murată cu cârnaţi după noaptea de Revelion şi se poartă o monedă în buzunar sau se pune sub farfurie.

În Olanda şi Argentina, dar şi în Australia, Anul Nou este primit cu multe focuri de artificii. Brazilienii au şansa de a vedea focurile de artificii chiar de pe plajă…Cât de norocoşi sunt!

În Venezuela ieşi cu valiza la plimbare în noaptea dintre ani, acest lucru semnificând o multitudine de călătorii în anul următor. Credeţi-mă că funcţionează şi la noi, eu de trei ani plimb valiza şi tot pe drumuri sunt!

Ruşii ciocnesc un pahar cu şampanie la miezul nopţii şi aşteaptă trecerea anului pentru a-şi deschide larg uşile şi ferestrele ca acesta să intre în casă.

BalabanÎn România se obişnuieşte ca Noul An să ne prindă cu banii la noi, să ne sărutăm sub o crenguţă de vâsc şi să ne punem o dorinţă la miezul nopţii! După “Îngropatul Anului”, sorcovitul în prima dimineaţă din an aduce belşug şi sănătate şi ceva bănuţi copiilor care sorcovesc.

Totodată, avem pluguşorul, un obicei agrar, cu rădăcini vechi în spiritualitatea românească. În ziua de 31 decembrie, copiii colindă pocnind din bici şi sunând din clopoţei, cu urări de noroc şi bogăţie. Ei merg şi din casă în casă cu urarea, ocazie cu care aşteaptă mici daruri, mai ales fructe, colaci sau covrigi şi bani, cel mai adesea spunând prima şi ultimele strofe ale cântecului: Aho, aho, copii şi fraţi / Staţi puţin şi nu-mânaţi, / Lângă boi v-alăturaţi / Şi cuvântul mi-ascultaţi: Să vă fie casa, casă; Să vă fie masa, masă; / Tot cu mesele întinse / Şi făcliile aprinse. / Şi la anul să trăiţi, / Să vă găsim înfloriţi, / Ca merii, / Ca perii, / În mijlocul verii, / Ca toamna cea bogată / De toate-ndestulată. / Aho, aho! Mai avem tradiţia ursului şi parada cu măşti.

Cu mai multe sau mai puţine tradiţii şi obiceiuri, Revelionul ne adună într-o sărbătoare a bucuriei, cu distracţie şi mese pline de bunătăţi, cu optimism pentru noul an, cu dorinţe şi visuri, cu speranţa că acesta va veni mai norocos, mai bogat şi interesant!

Să aveţi un revelion de poveste! Şi, apropo, cum v-aţi pregătit şi unde faceţi Revelionul?

i-want-to-travel-the-world-tumblr

Notă: am folosit ca sursă de inspiraţie propriul articol publicat aici: http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/revelionul-pe-glob/ .

Surse foto: 1, 2, 3

Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

1 Response

  1. 3 November, 2016

    […] Citește și Cum se sărbătoreşte Revelionul pe mapamond: tradiţii şi obiceiuri […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *