Cetatea Neamţului, una dintre cele mai puternice cetăţi ale Moldovei

Iată-mă ajunsă iar la Cetatea Neamţului, pe care am văzut-o şi înainte de restaurare, dar şi după restaurarea ei, o cetate care mă fascinează de fiecare dată, datorită amplasamentului de excepţie. Aceasta se află în nord-vestul oraşului Târgu Neamţ şi la aproximativ 46 km de oraşul Piatra Neamţ.

Cetatea Neamţ îşi trage numele de la Râul Neamţ, afluent al răului Moldova, care traversează oraşul Târgu Neamţ, cunoscut fiind şi sub numele de Ozana, de care ştim cu toţii din Amintirile din copilărie ale lui Creangă.

cetatea-neamt-11

Citeşte şi Bojdeuca lui Creangă din Iaşi, locul în care s-au născut cele mai frumoase povestiri

Cetatea Neamţului, ctitorie a lui Petru I Muşat, ridicată pe culmea Pleşului  la sfarsitul secolului al XVI-lea, la o înălţime de aproape 500 de metri altitudine, aşa cum îi şade bine unei cetăţi, semeaţă peste aşezarea care o înconjoară, este construită din piatră de râu, piatră de carieră, dar şi rocă procurată chiar din stânca de la baza dealului pe care se află.

cetatea-neamt-26

Neschimbată faţă de ultima oară când am vizitat-o, m-a impresionat acum prin mulţimea dornică să o descopere, mai ales adolescenţii veniţi cu autocarele, în număr mare, într-o zi minunată de duminică, chiar dacă neînsorită. Vântul adia uşor, iar temperatura plăcută de început de noiembrie, ne-a reţinut mai mult decât ne-am fi aşteptat.

cetatea-neamt-1
cetatea-neamt-3

Dacă la prima mea vizită nu ştiam nimic despre istoria acestei cetăţi medievale şi nici nu am putut afla la faţa locului, încercând să descoperim din ruinele existente reminescenţa vremurilor aşternute peste ea, acum, mă bucur că noi românii am înţeles să ne păstrăm valorile cultural-istorice, să ne mândrim cu moştenirea noastră. Este imposibil să te afli în trecere prin Târgu Neamţ şi să nu îţi doreşti să te urci la Cetate, măcar pentru drumul parcurs în aerul curat de munte, dacă nu pentru priveliştea superbă pe care o oferă. Urcuşul până la ea este revigorant, iar peisajul arămiu de toamnă ne-a fermecat privirile.

cetatea-neamt-8

Ajunşi la poalele Cetăţii, devenită faimoasă, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, am urcat nerăbdători să o vedem restaurată, după vremurile zbuciumate trecute peste ea, în care a respins cu mândrie atacul trupelor maghiare, otomane şi poloneze, prădată însă de tătari, refăcută în timp de Ieremia Movilă, reamenajată de Vasile Lupu şi lăsată mai apoi în paragină, aşa cum a fost până în 2009. Cetatea avea rol şi în privinţa protejării drumurilor comerciale şi a schimburilor de produse din zonă.

Cetatea cuprinde în ea toate informaţiile de care ai nevoie pentru a-i cunoaşte istoria, prin panourile explicative aflate peste tot şi prin zidurile care vorbesc…Însă, povestea ghidului care ne-a întâmpinat, le-a dat cu adevărat viaţă şi valoare.

Înainte de a traversa podul arcuit susţinut de cei 11 piloni înalţi din piatră, care avea această formă pentru a diminua elanul atacatorilor, aceştia fiind nevoiţi să îşi mute scutul dintr-o mâna într-alta, am admirat zidurile exterioare înalte de peste 20 de metri. Faţă de Cetatea Sucevei, pe care o văzusem in 2006, turnurile de aparare din colţurile cetăţii sunt incluse în interiorul zidurilor, din cauza fortificaţiilor, şi nu construite in exteriorul acesteia.

cetatea-neamt-2

Intrând în curtea interioară prin Poarta Cetăţii, ce are deasupra stema Moldovei, dupa ce am traversat puntea ce se ridica la nevoie pentru a întrerupe legatura cetăţii cu podul, dar şi după ce am trecut de capcana cu trapă denumită «cursa de şareci» am început vizitarea din Turnul de Nord-Vest, trecând prin Sala de Sfat şi Judecată, un loc folosit ca «scaun şi sfat domnesc» dar şi pentru judecarea diverselor pricini (folosită de înalţi boieri, dregători şi parcălabi, alături de Domn), în care se află o masă lungă din lemn înconjurată de scaune cu spătar înalt şi care ne prezintă istoria Cetăţii prin planşele expuse pe pereţi, sala fiind dominată de un portret al lui Ştefan cel Mare. Tot în această încăpere există o vitrină cu un buzdugan, un topor şi o sabie, dar şi alta cu un luptător în armură. A urmat apoi Iatacul şi Camera de Taină unde am admirat soba din teracotă smălţuită cu elemente decorative inedite: o stea cu opt colţuri, o nimfă cu două cozi de peşte, un cerb, rozete, aceasta sfârşindu-se ca şi cetatea, în creneluri. Tot în Camera de Taină întâlnim o masă rotundă din lemn, la care stau câţiva dregători, aşteptându-l probabil pe voievod să se alăture pe tronul aflat aici pentru a discuta problemele ţării…

cetatea-neamt-38cetatea-neamt-43

Am coborât mai apoi în Sala Armelor unde am văzut scuturi şi suliţe, aflând aici despre armamentul şi tehnica militară folosite, despre armele ofensive şi cele de apărare, trăgând un ochi si spre Ieşirea Secretă, continuându-ne traseul pe partea cealalată, in Turnul de Sud-Est, începând cu etajul, unde am văzut Neagra Temniţă, unde erau aruncaţi infractorii şi trădătorii, care mureau aici de foame şi frig, mergând apoi spre încaperea unde se află expoziţia foto-documentară cu etapele restaurării cetăţii, apoi spre Paraclisul Sf. Nicolae, unde culoarea roşu aprins a catapeteasmei si a porţilor împărăteşti, dar şi din combinaţia stranelor, contrastează puternic cu zidurile gri ale cetăţii, iconostasul original aflându-se la Muzeul Mănăstirii Neamţ, după cum am aflt aici. A urmat apoi o cameră de locuit, dar si una numită Camera Domniţelor.

La parter se află Bucătăria amenajată cu o masă cu scaune din lemn, un blid si câteva ulcioare, o sobă şi trei-patru taburete, Camera de Provizii plină de butoaie, dar si Monetăria. Aici chiar a funcţionat şi o monetărie clandestină până în 1672. Tezaurul descoperit în curte, dezvăluie monede emise de regii Poloniei, Prusiei, Ducatele germane şi Austria. Interesante sunt imaginile care ne arată cum se bătea moneda.

Alte incăperi sunt Camera Pârcălabului, închisă vizitării şi Închisoarea, care mi-a dat fiori, ce are câţiva deţinuţi, unii legaţi cu lanţuri, încercând să ne facă să realizăm condiţiile vitrege de detenţie la care erau supuşi autorii diverselor infracţiuni.

cetatea-neamt-48

Când am coborât în temniţă singură, m-a cuprins un soi de teamă, zidurile reci devenind apăsătoare. Mă uitam sus, spre uşă şi mă întrebam ce cumplit trebuie să fie să se închidă după tine!

Alte cetăţi moldoveneşti

Tot în cetate am văzut o expozitie foto-documentară cu privire la alte cetăţi fortificate (unele aflate în Ucraina şi Republica Moldova), respectiv Cetatea Soroca, Cetatea Orheiul Vechi, Cetatea Tighina, un important bastion al defensivei moldoveneşti, ruinele Cetăţii Scheia, care mi s-a parut a seamană cu Cetatea Neamţului, poate unde este ctitorită tot de Petru I Muşat, dar cu cele patru turnuri din colţurile acesteia în exterior, Cetatea Sucevei, ctitorită de acelaşi voievod, Cetatea Nouă a Romanului, ctitorită de Ştefan cel Mare, distrusă din ordinul turcilor de către Dumitraşcu Cantacuzino, atunci când s-au distrus sau avariat mai multe cetăţi, inclusiv Cetatea Neamţului, având însă privilegiul de a fi refacută ulterior, Cetatea Ţeţina, Cetatea Crăciuna, Cetatea Hotin, Cetatea Albă (lângă țărmul Nistrului) şi Cetatea Chilia (pe malul stâng al Dunării), acestea din urmă fiind considerate «cheia a toată Ţara Moldavei, a Ungariei şi a altor ţări de pe Dunăre».

O vizită la Cetatea Neamţului, una dintre cele mai puternice cetăţi ale Moldovei, ne ajută să înţelegem mai bine istoria ţării şi a domnitorilor ei, dar să realizăm că şi noi ne putem mândri cu cetăţile noastre, pe care timpul, sper, să le readucă la lumină.

cetatea-neamt-97

De reţinut:

  • Program de vizitare zilnic, între orele 09.00-17.00
  • Taxa de vizitare: 5 lei/adult şi 3 lei/preşcolar, elev, student
  • Taxa de fotografiere/filmare: 10 lei
  • În fiecare vară, la Cetate se sarbatoresc Zilele Cetăţii Neamţ

Notă:

Am revăzut Cetatea Neamţului cu ocazia unui infotrip prin Moldova organizat de Innovation Travel, în care au fost vizitate obiective turistice din judeţele Neamţ şi Iaşi.

cetatea-neamt-95cetatea-neamt-29cetatea-neamt-62

Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *