Castele cehești (1): Castelul din Praga, cea mai veche fortăreață medievală din lume

Înainte să vizitez Castelul din Praga am văzut câteva castele cehești și îmi imaginam că nu poate fi decât similar. Dar nu este chiar așa…

La Castel se poate ajunge atât din centru, traversând Podul Carol, cât și mergând cu metroul până în stația Malostranska (linia A), sau cu tramvaiele (nr. 22,23) până în stațiile Pražský, respectiv Malostranská (nr. 12,18,20), de unde începem drumul nostru din sens invers, dinspre Palatul Lobkovicz și Muzeul Jucăriilor.

Eu am fost de două ori la Castel, din ambele sensuri… Însă tot la intrarea principală trebuie să ajungeți, pentru a cumpăra bilete. Dacă doriți, însă, să vizitați numai exteriorul și Catedrala Sf. Vitus o puteți face fără a lua bilete și e recomandabil, având în vedere că nu e suficientă o zi să vizitezi și să asimilezi tot.

Dacă începem incursiunea noastră dinspre dinspre centru, avem mult de urcat până la intrarea principală, dar priveliștea asupra orașului este deosebită, turlele semețe ale bisericilor străpungând amalgamul de clădiri.

Castelul din Praga (adresa: 119 08 Praha 1 – Hrad) este un complex vast aflat pe malul stâng al râului Vltava, care include atât Castelul propriu-zis, cât și Catedrala Sfântul Vitus, Golden Lane, Palatul Rosenberg și Mănăstirea Sfântul George, dar și alte obiective și îți ia două zile pentru a-l vizita cum se cuvine, fiind principala atracție pe care dorește să o vadă orice turist venit în capitala cehească.

Vechimea Castelului ne întoarce înapoi în sec. al IX-lea, când se presupune că ar fi fost fondat de către un prinț al unei vechi dinastii. Însă atunci a fost numai începutul. Tocmai din acest motiv acesta are o compoziție arhitecturală vastă, mergând de la stilul roman și până la cel gotic, beneficiind de transformări, restaurări și reconstrucții periodice, având amprenta secolului al XII-lea, când a fost reconstruit în stil roman și al secolului al XIV-lea, când Regele Carol al IV-lea a reconstruit complexul în stil gotic, cu restaurări diverse în secolele următoare, cea mai importantă de pe vremea Împărătesei Maria Theresa.

În cadrul complexului, în capela St. Wenceslas din Catedrala Sf. Vitus, numită astfel după cel care a și fondat-o și care este patronul orașului Praga, sunt păstrate bijuteriile coroanei (din 1791).

Astăzi, Castelul din Praga reprezintă reședința președintelui Republicii Cehe, Palatul Nou putând fi vizitat numai în anumite zile ale anului și numai anumite încăperi, în trecut fiind reședința regilor Bohemiei și a Împăraților Imperiului Roman.

Aflați în Piața Hradčany, după ce am trecut de poarta de intrare în complex, flancată de două statui, care reprezintă niște titani și care sunt «legate» de un arc din fier forjat, parțial aurit și cu coroana regală tronând în partea superioară centrală, admirând și cele două «statui» vii ale gărzilor Castelului, am pășit în prima curte interioară în centrul căreia se află o fântână arteziană. Abia după ce depășim această curte intrăm în curtea în care se află celelalte clădiri ale complexului și casa de bilete de unde putem alege ce tur dorim să facem.

Astfel, putemalege din următoarele tururi:

1. Turul lung al Castelului, ce cuprinde Vechiul Palat Regal, care este închis în luna aprilie a fiecărui an, vizitarea expoziției permanente ce ne înfățișează istoria Castelului din Praga (Muzeul Castelului), a Bazilicii Sf. George și a Mănăstirii Sf. George (ce a extins bazilica), a Galeriei de pictură a Castelului, Powder Tower (ce reprezintă poarta de intrare în orașul vechi, făcând legătura dintre Podul Carol și acesta), Palatul Rosenberg și Golden Lane (Zlatá ulicka) – o stradă cu case micuțe construită pe vremea când se ridicau fortificațiile de nord ale Castelului, folosite de cei care le păzeau și care acum sunt transformate în mici magazine și cârciumi. În timp aici au locuit oameni de diferite categorii sociale și ocupații, printre care și Franz Kafka. Mai este denumită și Aleea Alchimiștilor, legenda spunând că numele acesteia provine de la faptul că pe timpul nopții aceștia căutau formula magică de a transforma fierul în aur… Taxele pentru acest tur sunt de 350 de coroane/adult sau 500 de coroane/familie în cazul în care este compusă din doi adulți însoțiți de tineri până în 16 ani sau studenți până în 26 de ani.
2. Turul scurt al Castelului, pentru care am optat noi și care a costat 250 de coroane/persoană, ne-a permis să vizităm Palatul Regal, Bazilica Sf. George și Palatul Rosenberg, intrarea în catedrala Sf. Vitus fiind liberă. Există și posibilitatea de a închiria un audio ghid.

Studenții au reduceri de 50% din prețul biletelor și există și gratuități pentru preșcolari, persoane cu dizabilități și alte categorii de persoane care sunt precizate pe panoul informativ din interiorul caselor de bilete.

Fotografierea este permisă numai fără blitz pentru o taxă de 50 de coroane, iar în unele locuri e interzisă.

Tichetele sunt valabile două zile (justificat, zic eu, pentru ca e greu sa vizitezi toate atracțiile într-o zi) și se pot cumpăra și de la intrarea în unele obiective ce pot fi vizitate și separat și pentru care se plătește o taxa de intrare de la 50 de coroane/adult și până la 150 de coroane, în funcție de obiectiv.

La intrarea în fiecare obiectiv prezentăm tichetul care se perforează în dreptul numărului obiectivului vizitat. Sunt nouă obiective prezente pe biletul ce include ambele tururi, care se bifează corespunzător fiecărui obiectiv.

În prima zi în care ne-am hotărât să vizităm complexul, am venit dinspre podul Carol și cum toată ziua umblasem la pas prin Praga, am reușit să vizităm numai exteriorul și Catedrala Sf. Vitus, abia după câteva zile când am revenit am cumpărat bilet și ne-am decis să-l vedem pe îndelete.

Catedrala Sf. Vitus

După ce am vizitat Catedrala Sf. Ștefan din Viena, am crezut că nu pot vedea ceva mai măreț… Ei bine, m-am înșelat!

Catedrala Sf. Vitus, ridicată abia în secolul al XIV-lea, este una somptuoasă, pe care cu greu o poți cuprinde cu privirea. Vitraliile înalte în exterior sunt acoperite cu grilaje aurii cu modele florale dispuse într-o simetrie perfectă, iar în interior sunt pline de culoare, un adevărat curcubeu!

M-au frapat, însă, toate porțile din fier forjat bogat ornamentate cu gratii aurii reprezentând flori, coroane, cruci, stele, semne zodiacale.

Una dintre intrările în catedrală are ca decor deasupra porții de intrare pe Isus cu îngerii binecuvântându-i pe apostoli, iar deasupra porții principale este redată Crucificarea. Brâurile decorative și dantelăria din piatră conferă un aspect elegant, delicat și prețios în același timp. Laitmotivul decorurilor este unul floral prin excelență.

Coloanele imense de marmură și arcadele din interior subliniază maiestuozitatea Catedralei în care putem vedea triptice și statui exemplar executate. Mulți ani, interiorul acesteia a fost un adevărat șantier, abia în 1929 putând fi admirată în plenitudinea ei, ceremonia de redeschidere fiind reprezentată printr-un basorelief din bronz aflat că decor al porții centrale.

Este dificil să cuprinzi într-o fotografie măreția acesteia. Nu te poți îndepărta suficient pentru a o fotografia în întregime. Este absolut imposibil. Am încercat să surpind fragmente din ea în fiecare fotografie și fiecare aspect mi s-a părut fascinant.

În exterior, deasupra coloanelor legate de arcuri în stil gotic găsim picturi sugestive, viu colorate și care conferă acesteia un aspect medieval. De altfel, complexul denumit Castelul din Praga este cea mai veche fortăreața medievală din lume.

Arhitectura Catedralei în ansamblu, mi s-a părut una asimetrică, o îmbinare de stiluri diverse ce reușesc să se combine într-un mod surprinzător și plăcut ochiului: porți din lemn sculptat sau din fier, vitralii acoperite de grilaje din fier forjat cu motive florale sau geometrice, negre sau aurii, picturi în frescă sau mozaic, care pe măsură ce le descoperi te intrigă, te invită să mergi mai departe pentru a se dezvălui în toată splendoarea lor unică.

Vechiul Palat Regal

Ca să vizitezi vechiul Palat Regal, aflat în partea dreaptă a complexului, după Catedrala Sf. Vitus, se poate merge pe culoarele laterale, în centru fiind interzis accesul turiștilor.

Palatul nu m-a impresionat în mod deosebit atunci când am intrat în el, însă, pe parcursul vizitei noastre, am descoperit că fiecare încăpere venea cu ceva nou, având în vedere că fiecare principe al Bohemiei și-a lăsat amprenta în aceste locuri. Una câte una, am intrat în fiecare până am ajuns la BisericăaAll Saints Church.

All Saints Church – Biserica tuturor Sfinților aflată în interiorul palatului a fost renovată de Regină Elisabeta a Austriei, ce a fost sora lui Rudolph al II-lea, după focul ce a mistuit biserica în 1541.

Altarul realizat în stil baroc a fost executat de un sculptor praghez, iar pictura acestuia aparține unui pictor bohemian și a fost executată după anul 1729.

Partea din dreapta a altarului aparține, însă, unui pictor francez. Aici este înfățișat Sf. Procopius, care își găsește odihna chiar în biserică (din 1588), tot aici aflându-se și zece tablouri ce comemorează viața și minunile înfăptuite de sfânt.

Am pășit apoi în Diet Hall ce a fost folosită de către cele mai înalte fețe ale Bohemiei și unde se luau deciziile cele mai importante ale regatului, în ceea ce privește drepturile de proprietate și dreptul penal, Curtea fiind prezidată de cel mai înalt judecător al Regatului Bohemiei.

Încăperea denumită Zemske Desky (Camera Blazoanelor, în care se păstrau cărțile funciare – Land Rolls) reprezintă o adevărată bibliotecă în a cărei colecție se află cărțile oficiale ale Curții de Justiție, cea mai înaltă autoritate menită să decidă în ceea ce privește problemele legate de proprietăți, biserici sau supuși ai regilor. Tot aici găsim decrete privitoare la drepturi și libertăți, contracte, rezoluții, toate legate în coperți colorate cu simboluri de identificare. Aici întâlnim steme/blazoane ale judecătorilor, scribilor, președintelui Curții.

De la balcoanele Palatului se vede o priveliște de invidiat asupra orașului vechi.

După ce am terminat cu vizitarea vechiului Palat Regal am intrat în Bazilica Sf. George, aflată chiar în spatele Catedralei Sf. Vitus.

Bazilica Sf. George

Bazilica Sf. George a fost fondată de Prințul Vratislav I, la începutul secoului al X-lea, același prinț al dinastiei de Premyslid care a fondat și vechiul Castel Regal și a reprezentat prima mânăstire a călugărilor benedictini din Bohemia, după cum scrie pe plăcuța în care se prezintă istoria acesteia.

Bazilica a fost reconstruită în secolul al XIV-lea, apoi extinsă și restaurată în secolul al XVII-lea în stil roman și baroc.

A fost prima dată în viața mea când am văzut o bazilică și nu știam cum ar trebui să arate, însă aceasta părea o biserică veche foarte îngustă, întunecată, având bănci dispuse central, semănând mai mult cu o pivniță.

În bazilică sunt înmormântați prinții Vratislav (cel care a fondat-o) și Boleslav al II – lea, precum și alți membri ai familiei.

În bazilică se țin și numeroase concerte, pe timpul cărora nu poate fi vizitată și, în general, în toate bisericile cehești în care am intrat se țin concerte, de regulă, în timpul după-“ amiezii.

Palatul Rosenberg

Ne-am îndreptat mai apoi spre Rozmbersky Palac (Palatul Rosenberg), ce poartă numele unei familii de nobili, ce a locuit aici și care a fost construit în stil renascentist în secolul al XVI-lea (din care s-au păstrat arcadele din curte), suferind o serie de modificări în decursul timpului, fiind refăcut în stil baroc. Acesta a reprezentat chiar un institut pentru doamnele din înalta nobilime, în interior fiind chiar o capela amenajată în fostele bucătarii ale palatului (desființată pe vremea când clădirea a fost ocupată de ministrul de interne, după 1919), însă prin anul 2000 s-au dezvăluit vechile fresce superbe ale acestuia.

Prima stareță a Mănăstirii Imperiale și Regale, înființate aici, a fost arhiducesa Marie Anna, fiica Împărătesei Maria Theresa.

Aici am văzut un dormitor amenajat că pe vremea când era institut pentru doamne, pesemne dormitorul stareței, ce avea un pat cu lenjerie dantelată și o altă încăpere cu un colț de luat ceaiul cu porțelanuri de Bohemia și cu câteva scaune din stofă înflorată. Mobilierul era din lemn de stejar, arțar sau plop, cu intarsii superbe, candelabre, toate în stil neorenascentist și baroc. Într-o astfel de încăpere se citea corespondența, se broda, se lectura.

Există chiar un salon de concerte (denumit salonul Rosenberg), folosit și pentru nunți și aniversări cu mobilier în stil neo a€“ baroc și decorații în stil Biedermaier (în care predomină motivele florale), stil rococo și neo-gotic.

Mă pot considera fericită să fi vizitat acest palat, având în vedere că acesta s-a deschis pentru prima data publicului abia în 2010, cu puțin timp înaintea sosirii mele aici.

Este destul de greu să asimilezi toate aceste lucruri într-o singură zi și noi am văzut numai o parte din turul Castelului, tocmai de aceea spuneam că se poate vizita în două zile, biletul fiind valabil 48 de ore de la data cumpărării.

Palatul Lobkowicz

După ce am vizitat Palatul Rosenberg, am descoperit și Palatul Lobkowicz, care se vizitează separat (275 de coroane/adult biletul), aflat tot în perimetrul complexului (partea de est a Castelului, pe stradă Jiș™skA¡ 3), vizavi de Muzeul Păpușilor/Jucăriilor (aflat pe stradă Jiřská 3), construit mai târziu, prin secolul al XVI-lea.

Nu e așa că numele acesta vă este cunoscut de la faimoasa bere? Ei bine, poate vă întrebați ce legătură are cu Castelul, dar poate nu ar fi așa de bizar dacă nu ați ști că Lobkowicz a mai avut un castel, respectiv Castelul Jeseri, care a devenit o ruină, autoritățile încercând restaurarea acestuia.

Istoria Palatului Lobkowicz este destul de zbuciumată, dat fiind că acesta a fost confiscat pe rând ba de naziști, ba de comuniști.

Colecția expusă în palat este a familiei Lobkowicz, căreia i-a revenit castelul și cuprinde tablouri, cărți, arme și bineînțeles o colecție bogată de partituri și instrumente muzicale, având în vedere că această familie nobiliară era o mare iubitoare de artă, știut fiind și faptul că în Castelul Jeseri s-a cântat pentru prima data Eroica a lui Beethoven și aveau loc și numeroase concerte ale lui Mozart, câteva manuscrise fiind prezente aici. Având această istorie, în fiecare zi pot fi ascultate concerte în Palat. Acesta mai cuprinde și o colecție muzeistică a proprietăților cehești, cea mai mare din țară.

Se mai pot vizita și Grădinile Castelului unde se poate asculta muzică de fanfară și concerte.

Castelul din Praga este deschis foarte devreme dimineața, începând cu ora 5 sau 6, în funcție de anotimp și până seară târziu, aproape de miezul nopții (un program complet și alte amănunte pot fi descoperite pe site-ul oficial.

După ce am părăsit perimetrul complexului și am admirat orașul de la înălțimea sa, pot spune că acesta a reprezentat pentru mine unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din «orașul de aur», oraș în care m-am simțit mai mult decât un simplu turist, pe care l-am simțit familiar și din care am plecat cu regretul că nu am am parcurs nici măcar o zecime din el și cu puternica dorință de a reveni cât mai curând…

Notă: Castelul din Praga a fost vizitat într-un circuit prin Europa din 2010.