Castele ceheşti (4): Castelul Karlstein, fostă reşedinţă regală

Karlstein, oaza de linişte de lângă Praga

Poate că atunci când vorbim despre Republica Cehă ne gândim invariabil la Praga şi la Karlovy Vary… Însă Cehia ascunde multe locuri frumoase care merită a fi vizitate, unul dintre ele fiind micul orăşel Karlstein, vizitat de mii de turişti deoarece aici se află castelul medieval cu acelaşi nume, ridicat de Carol al IV-lea, castel ce a adăpostit odinioară bijuteriile coroanei.

Aflat la cca 30 de kilometri de capitala cehească, de unde se poate ajunge şi cu trenul (din staţia Hlavní nádraží din Praga), într-o zonă cu dealuri împădurite, oraşul s-a născut în epoca medievală în jurul Castelului Karlstein, pentru a deservi oamenii ce locuiau în castel, fiind unul dintre oraşele comerciale ce tranzacţionau diverse produse, înlocuite acum de o sumedenie de suveniruri pe care le putem găsi în orice orăşel turistic, dar care aici poartă şi amprenta castelului (căni şi alte obiecte din porţelan, magneţi, păpuşi din porţelan, etc.). Noi am cumpărat de toate, inclusiv jucării multicolore din lemn, pentru cea mică.

Pentru a face o plimbare pietonală prin micul orăşel, am lăsat maşina într-o parcare foarte mare, lângă pensiunea Vinice şi restaurantul Elisky, deoarece accesul cu maşina este interzis, fiind acceptat doar pentru cei care sunt cazaţi aici. Orăşelul, deşi micuţ, are câteva pensiuni şi restaurante pentru cei care vin să poposească mai mult de câteva ore pentru o vizită la castel (chiar şi un hotel de patru stele: hotelul Karlstein, precum şi un loc de campare).

Astfel, am purces uşor pe străduţa împânzită de magazine şi restaurante care te duce la castel în numai 15-20 de minute, dacă nu faci nici-un popas, mergând alături de caleştile ce au trecut pe lângă noi, atmosfera fiind boemă, romantică.

Karlstein

Înainte de a vizita castelul, am oprit la restaurantul Koruna, pentru a lua masa, deoarece ora prânzului. Nu se poate să îl rataţi, pentru că are un butoi imens pe terasă, ca un omagiu adus berii, şi nu e de mirare, ştiută fiind pasiunea de nestăvilit a cehilor pentru băutura aurie…

Citește și Bucătăria tradițională cehă – pur și simplu delicioasă!

Restaurantul este cochet, grinzile din lemn imprimă acestuia un iz montan, iar de pe terasa lui poţi privi castelul. Preţurile sunt foarte bune, ca în multe dintre restaurantele ceheşti, poţi mânca lejer cu 100 de coroane pe săturate (cca 4 euro) un fel principal şi cu 30-50 de coroane un desert fabulos. Oferta este generoasă, pe lângă mâncărurile gătite, sunt fripturi cu diverse sosuri interesante ce conţin usturoi, ardei, ciuperci, asparagus, alune, ananas, şuncă, iar garniturile sunt de cca 30 de coroane. Îmi e greu să îmi amintesc acum denumirea exactă a mâncărurilor pe care le-am luat atunci, dar au fost cartofi ţărăneşti, knedlik şi carne cu diverse sosuri de o bunătate şi savoare incredibilă şi nu am plătit mai mult de 250 de coroane cu tot cu băuturi.

Castelul Karlstein

Precum multe alte obiective de importanţă istorică ale Cehiei, Castelul Karlstein este denumit după fondatorul sau, regele Carol al IV-lea, care a fost extrem de iubit de către cehi şi sub a cărui domnie s-au realizat multe construcţii impozante şi importante, amintind aici doar de prima universitate cehă aflată în Praga sau de celebra staţiune Karlovy Vary ori Carlsbad, cum i se spune în germană, un adevărat paradis al apelor termale.

Construcţia castelului s-a întins pe o perioadă de şapte ani, începând cu 1348, culmind cu reconstrucţia sa în stil gotic şi cu influenţe renascentiste în perioada lui Rudolf al ÎI-lea, înfăţişarea sa neo-gotică actuală datând din secolul al XIX-lea.

Ca orice castel care se respectă a trebuit să urcăm puţin până la el, că mai apoi să trecem pe sub poarta turn pentru a putea ajunge în curtea interioară, unde am stat la o coadă destul de mare pentru a cumpăra bilete, locul fiind înţesat de turişti. La chioşcul de bilete turiştii erau întrebaţi în ce limba doresc ghid, ca mai apoi, un panou de afişaj electronic să anunţe limba în care urma să povestească ghidul la turul următor, astfel încât trebuia să urmărim când ne venea rândul.

Aşteptarea a fost una plăcută, deşi afară ploua uşor, admirand panorama văii ce ni se oferea ochilor în aburii fierbinţi ai cafelei pe care am cumpărat-o din incinta castelului.

Palatul Imperial

Turul pe care am ales să îl facem cuprindea Palatul Imperial, Decanatul (Reşedinţa Preoţilor), Turnul Marian, Turnul Ceas şi Turnul Fântânii şi a durat o oră.

Există şi un tur mai complex ce include vizitarea în întregime a castelului cu toate turnurile sale, dar durează cca două ore şi trebuie făcută rezervare prealabilă, putând fi realizat numai într-o anumită perioadă a anului.

Când a venit şi rândul nostru, am fost îndrumaţi să urcăm nişte scări înguste care urmau să ne ducă spre sălile pe care le-am vizitat din Palatul Imperial.

Prima încăpere pe care am văzut-o a fost Sala Curtenilor, în care împăratul se întâlnea cu anturajul său. Camera mai păstrează, încă, fragmente din izolaţia făcută din panele de lemn pentru a proteja castelul de frig. Tot aici se regăseşte şi macheta castelului aşa cum a fost el în secolul al XIV-lea şi două hărţi imense pe pereţi ce arată extinderea Regatului Boemiei sub domnia lui Carol al IV-lea. De asemenea, într-o vitrină se află expuse documente importante ale vremii sale, cum ar fi o copie după Carta Universităţii Carol din Praga.

Pe pereţi se mai regăsesc şi copii ale busturilor celor patru neveste ale regelui, exact deasupra uşilor care dau într-un balcon de unde putem privi întreaga vale, cele originale găsindu-se în Catedrala Sf. Vitus aflată în complexul Castelului din Praga.

A urmat apoi Sala Cavalerilor, care este cea mai mare din castel. Aici se găsesc câteva dulapuri cu încrustaţii, pictate cu scuturi pentru fiecare cavaler în parte şi care se află între ferestrele largi cu vedere spre valea din jur. Pe pereţii opuşi se regăsesc înrămate bucăţi din uşile vechi, deasupra unor cufere originale în care se păstrau documente de arhivă ale Boemiei din secolul al XV-lea.

Această sală se sfârşeşte cu Capela Sf. Nicolae, unde se află un fel de altar cu statuia acestuia în mijloc.

De aici am trecut în alte încăperi şi aici trebuie să precizez că pentru a trece dintr-un loc în altul ieşeam afară în ploaie, lucru care nu era prea plăcut…

Reşedinţa Preoţilor

Am pătruns astfel în Reşedinţa Preoţilor, formată din două camere cu portrete ale unor figuri importante ale bisericii sau filozofi şi care iniţial au fost folosite de paznicii castelului.

În Apartamentul Imperial, în care am păşit mai apoi, unde Carol al IV-lea locuia împreună cu fiul său Wenceslas al IV-lea atunci când venea la castel, se află şi patul în care dormeau. Totodată, încăperea este dotată cu draperii, un cabinet, un cufăr şi un dulap soldat în care se află lavoarul, iar în stânga şemineului se află toaleta.

Mi-a plăcut că în această cameră există şi un loc special de rugăciune cu un altar şi cu statueta Fecioarei pe care Carol a achiziţionat-o din Franţa, pe peretele dintre cele două ferestre.

Un lucru caracteristic la ferestrele din acest castel este faptul că există între ele băncuţe din piatră acoperite cu perne mari unde se putea sta pentru a admira priveliştea de la geam. Ceva similar am văzut la Castelul Corvinilor din Hunedoara.

A urmat apoi Sala Audienţelor care este acoperită în întregime din panele de lemn pe care le-am întâlnit în Sala Curtenilor, fiind încăperea cea mai bine conservată din castel, unde se află şi tronul realizat în stil medieval.

Sala Strămoşilor este înţesată de tablouri ale strămoşilor şi reprezintă salonul de recepţie principal al Palatului Imperial.

Sala Oaspeţilor a constituit tot un salon de primire în care putem vedea mese aranjate cu tacâmuri şi vase din perioada gotică şi renascentistă.

Turnul Marian

În Turnul Marian se află comoara castelului şi bijuteriile coroanei. Astăzi găsim o copie a coroanei Sf. Wenceslas (denumită aşa după sfântul care patronează poporul ceh), una dintre cele mai preţioase coroane pe care numai Arhiepiscopul din Praga avea permisiunea să o pună pe capul regilor, 22 la număr, prima dată fiind purtată de Carol al IV-lea care a şi comandat-o, ultimul rege care a purtat-o fiind Ferdinand I al Austriei. Coroana este de o frumuseţe deosebită, crucifixul ce se află în vârful acesteia având o camee din safir.

Dacă exista pericolul ca acest castel să fie cucerit, bijuteriile erau mutate în alt turn unde accesul se făcea printr-un pod de lemn care putea fi distrus pentru a împiedica duşmanii să ajungă la ele, urmând să fie reconstruit ulterior. Totodată, în această încăpere există şi documente din arhiva Boemiei.

Aici ghidul ne-a părăsit şi ne-a invitat să vizităm singuri fosta închisoare care se află la subsolul Turnului Marian, acum existând un magazin de suveniruri printre care putem achiziţiona şi copii ale unor obiecte istorice cum ar fi săbii, scuturi, statuete ale Fecioarei Maria.

Turnul Ceas

În Turnul Ceas am văzut clopotul Sf. Catherina care iniţial fusese plasat în alt loc al castelului şi care răsună şi astăzi atunci când există evenimente importante.

Turnul Fântânii

Ultimul loc pe care l-am vizitat a fost Turnul Fântânii, cum am coborât scările din curtea principală, pe partea dreapta, acolo unde se vindeau biletele de intrare în castel. Fântâna are 80 de metri adâncime şi apa din ea nu provenea de la un izvor, ci era adusă printr-un tunel care o prelua de la un izvor natural, ultima oară fiind folosită cu mai bine de o sută de ani în urmă.

Aici se află şi o brutărie şi o spălătorie, însă astăzi este un mic magazin în care se vând pietre semipreţioase şi ceramică tradiţională.

Vizita noastră a durat mai bine de o oră, dacă ţinem cont şi de faptul că te poţi plimba prin curtea acestuia, iar accesul dintre turnuri se face străbătând curţile castelului. Un castel plin de însemnătate istorică, aflat în superba Boemie pe care am avut norocul să o cunosc fie şi numai prin câteva dintre sutele de comori pe care le ascunde.

Vă recomand să « gustaţi » din atmosfera acestui orăşel provincial şi să inoptati la una dintre pensiuni, la poalele unuia dintre cele mai importante şi vizitate castele ceheşti, precum şi unul dintre cele mai frumoase castele construite în stil gotic din lume, iar la cca 12 kilometri distanţă va aşteaptă Mănăstirea Şvatý Jan Pod Skalou, aflată într-o rezervaţie naturală protejată, într-o superbă vale, putând ajunge la ea chiar pe jos, prin pădure, pe un traseu marcat pe copacii din jurul castelului, pe care nu îl veţi uita atât de uşor!

Citeste si Castele de vizitat în Praga şi împrejurimi

Monica Anghelovici

Specialist în turism şi blogger de travel, îmi place să călătoresc şi să povestesc despre locurile şi atracţiile turistice vizitate de mine pentru a ajuta şi alţi călători în planificarea vacanţelor, dar şi să fiu la curent cu cele mai noi tendinţe din turism, participând la cele mai noi evenimente din industria de travel.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *