Casa de Târgoveţ, primul muzeu din Ploieşti
Dacă ar fi să te uiţi în jurul tău pe vreo stradă plină de case într-un oraş, cu greu ai găsi o casă care să se bucure de o curte aşa de generoasă şi plină de verdeaţă precum ni s-a dezvăluit Casa de Târgoveţ într-o seară frumoasă de decembrie…
Casa este atât de veche, nici nu i-ai fi dat peste 200 de ani! Casa de Târgoveţ se mai numeşte “Hagi Prodan”, după numele negustorului care a luat-o de nevastă pe fata proprietarului, fiind foarte cunoscut în breasla timpurilor sale.
Calea muzeistică a luat-o abia în anul 1953 când devine Muzeul “Hagi Prodan”, după ce a fost donată Primăriei Ploieşti, ca mai apoi să găzduiască expoziţia permanentă “Nichita Stănescu”, care şi-a găsit între timp alt lăcaş de cultură.
Evident că acest monument de arhitectură nu ar fi rămas în starea în care se află, dacă nu ar fi fost restaurat în timp (datorită lui Nicolae Iorga). De altfel, Casa “Hagi Prodan” este primul muzeu din Ploieşti. Iniţial s-a numit “Muzeul Prahovei”, devenit mai apoi “Muzeul Hagi Prodan” datorită prof. Nicolae Simache, care a înfiinţat şi condus multe muzee din Ploieşti.
Afară pare o casă care nu spune prea multe, doar câteva elemente decorative multicolore florale care amintesc de stilul brâncovenesc o trădează ca nefiind o casă obişnuită. Când am intrat, însă, am fost plăcut surprinsă de ambientul intim şi plăcut, de parcă aş fi lăsat deoparte tot ce ţine de cotidian şi aş fi ajuns într-o căsuţă de vacanţă, dar nu o casă de pe la noi, ci una orientală… Nici nu am remarcat micul hol de la intrare, pentru că în faţa mea se dezvăluia un altfel de hol, denumit sacnasiu cu scaune în semicerc acoperite cu o ţesătură viu colorată, peste care stateau asezate perne multicolore şi înflorate în jurul unei măsuţe rotunde pe care odihnea cuminte o un set de ceai din cupru. Pe covor se aflau alte perine şi câteva narghilele.
Casa prezintă interiorul unui cămin de negustor înstărit din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, în care pot fi remarcate o serie de obiecte de artă, unele chiar care au aparţinut familiei lui Hagi Prodan.
Pur şi simplu rămâi fermecat de piesele de mobilier sculptate şi cu intarsii din sidef, vasele decorative şi cele de bucătărie.
Structura casei se prezintă astfel: la intrare se afla un hol dreptunghiular care duce către o zonă de aşteptare, un fel de cameră deschisă (sacnasiu), în partea stângă aflându-se două încăperi, prima sufrageria şi a doua bucătăria, iar în partea dreaptă dormitorul şi o cameră care are scop administrativ în prezent.
Bucătăria de iarnă este foarte micuţă, abia ai loc să te mişti în ea şi nu are decât soba cu diferite vase, ibrice, tingiri şi un bufet cu farfurii din argint vienez şi ceramică decorativă. Perdeaua din două bucăţi care o înfrumuseţează par mai degrabă năframe, decât perdele obişnuite.
Sufrageria are una dintre cele mai valoroase piese, o “icoană de la Ierusalim”, veche de 200 de ani, piesă originală a familiei Hagi Prodan. Tot aici se găsesc portretele celor doi soţi Prodan. Plafonul din lemn este uluitor, sculptat în formă de rozete.
Patul din dormitor este sculptat din lemn şi este deosebit, o adevărată piesă de rezistenţă a muzeului. Absolut toate obiectele care aparţin casei se armonizează plăcut şi crează o atmosferă interesantă.
Deşi poate părea un pic ieşită din tipare, această casă are importanţa ei în istorie, în 2005 primind chiar Premiul Comitetului Internaţional al Muzeelor.
Dacă aveţi drum prin Ploieşti, opriţi-vă un moment, e un muzeu aparte. O vizită aici te întoarce în trecut, parcă pătrunzi într-o poartă a timpului, în care chiar ai vrea să şi rămâi…
Citeşte şi Muzee și galerii pe care le putem vizita virtual
De reţinut:
“Casa de târgoveţ” se află sub tutela Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Prahova şi poate fi vizitată în fiecare zi, între orele 9-17, mai puţin marţi, adulţii plătind un bilet de 12 lei, copii, elevi 4 lei, taxa taxa de ghidaj fiind de 25 de lei.
